Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI MIERCURI, 27 NOIEMBRIE 2024 12 INTERNAŢIONAL Piaţa muncii din Ger- mania este aşteptată să se bazeze puternic pe imigranţi pe termen lung, în condiţiile în care va avea nevoie de aproxi- mativ 288.000 de munci- tori internaţionali în fie- care an, până în 2040, potrivit unui nou studiu publicat ieri, transmite agenția DPA. Analiza, efectuată la comanda Bertelsmann Foundation, arată că actualul nivel al migraţiei forţei de muncă este sem- nificativ sub ceea ce ar fi nevoie. Susanne Schultz, expert în migraţie la Ber- telsmann Foundation, a declarat pentru DPA că trebuie înlăturate bariere- le, iar condiţiile pentru imigranţi trebuie îmbu- nătăţite pentru a acoperi cererea în creştere. Un al doilea model de prognoză, care se bazea- ză pe un scenariu mai puţin favorabil, sugerea- ză că Germania va avea nevoie de 368.000 de muncitori imigranţi în fiecare an până în 2040. Conform acestui scena- riu, începând din 2041 şi până în 2060, cererea ar urma să scadă uşor până la aproximativ 270.000 de muncitori imigranţi în fiecare an, graţie efecte- lor pozitive generate de imigraţia anterioară. Potrivit autorilor stu- diului, fără imigraţia suplimentară, forţa de muncă a Germaniei este prognozată să scadă de la 46,4 milioane până la 41,9 milioane în 2040, ceea ce ar însemna un declin de aproape 10% din cauza schimbărilor demografice. Impactul acestui declin ar putea varia la nivel regional. Studiul arată că landul Renania de Nord – Westfalia, cel mai populat din Germa- nia, ar urma să înregistre- ze o reducere cu 10% a forţei sale de muncă, ceea ce ar urma să fie un impact moderat. În schimb, landuri pre- cum Turingia, Saxonia- Anhalt şi Saarland ar urma să fie lovite mai puternic. Chiar şi regiuni cu o economie solidă precum Bavaria, Baden-Wür- ttemberg şi Hesse ar urma să se confrunte cu un deficit important de lucrători, fără intrări de muncitori internaţionali. Dmitri Medvedev, vice- președintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a avertizat ieri că, dacă Occi- dentul ar furniza Ucrainei arme nucleare, Rusia ar putea considera acest gest drept un atac direct asupra sa, justificând astfel o ripostă nucleară, relatează Reuters. Săptămâna trecută, unii oficiali occidentali neiden- tificaţi au sugerat că preşe- dintele american Joe Biden ar putea oferi Ucrainei arme nucleare, deşi această mișcare ar avea urmări grave, potrivit publicaţiei americane „The New York Times”. Sursa citată adaugă că ar fi vorba de returnarea „armelor nucleare de care a fost privată (Ucraina n.r.) după prăbuşirea Uniunii Sovietice”. „Politicieni şi jurnalişti americani discu- tă în mod serios despre consecinţele transferului de arme nucleare către Kiev”, a declarat pe Tele- gram Medvedev, fost pre- şedinte rus între anii 2008 şi 2012. Amenințarea cu transferul de arme nucleare ar putea fi considerată drept o pregătire pentru un război nuclear împotriva Rusiei, susţine Medvedev. „Transferul efectiv al unor astfel de arme poate fi asimilat faptului împlinit al unui atac asupra ţării noastre” , conform doctri- nei nucleare recent actuali- zate a Rusiei, a spus el. Vladimir Putin a validat, prin decret, marţea trecută o doctrină nucleară revi- zuită, care declară că un atac convenţional sprijinit de orice țară cu putere nucleară, împotriva Rusiei, va fi considerat un atac „comun”. Această aproba- re a venit la scurt timp după decizia preşedintelui american Joe Biden de a permite Ucrainei să lovească cu rachete ATACMS, furnizate de SUA, ţinte de pe teritoriul rus. U craina, „un stat eşuat”, s-a lăsat sedusă de integra- rea europeană şi a devenit principala unealtă a SUA împotriva Rusiei, o cale pe care merge în prezent şi Republica Moldova, a declarat ieri şeful Servi- ciului de Informaţii Exter- ne al Rusiei, Serghei Narîşkin, într-o conferinţă de presă la finalul unei reuniuni a şefilor servicii- lor de securitate şi de informaţii din Comunita- tea Statelor Independente (CSI) la Moscova, scrie RIA Novosti. „Pretutindeni, acolo unde Occidentul şi-a extins tentaculele, vedem scindare şi destabilizare. Exemplul cel mai elocvent este Ucraina. Sedusă de aşa-zisa integrare euro- peană, ea s-a transformat în principalul berbece antirusesc al Statelor Unite ale Americii” în regiune, a afirmat Narîş- kin, potrivit căruia Ucrai- na a devenit în consecinţă un „stat eşuat”, care nu-şi poate menţine existenţa ca entitate politică şi econo- mică viabilă. În aceeaşi direcţie se îndreaptă şi Republica Moldova, susţine şeful SVR, care a calificat guvernul de la Chişinăul drept „regimul totalitar al Maiei Sandu”, adăugând că politicile preşedintei Republicii Moldova au dus la o polarizare catas- trofală în societate. Ante- rior, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat că autorităţile de la Chişinău „atrag” Repu- blica Moldova în NATO, transformând de fapt fosta republică sovietică într-o bază logistică pentru apro- vizionarea armatei ucrai- nene. Revenind la Narîşkin, acesta a mai spus că SUA şi sateliţii lor fac eforturi disperate pentru a destabi- liza situaţia din ţările CSI, conform Argumentî.ru. În aceeaşi conferinţă de presă, Narîşkin a declarat că Moscova este împotriva unui posibil armistiţiu în Ucraina precum cel sem- nat între cele două Corei în 1953, care a îngheţat con- flictul în peninsulă coreea- nă, şi a insistat asupra unei păci „pentru mulţi, mulţi ani”, transmite EFE. „Avem nevoie de o pace solidă şi durabilă pentru mulţi, mulţi ani. Apropo, această pace trebuie să fie garantată, în primul rând, pentru noi, pentru Rusia, pentru cetăţenii Federaţiei Ruse” , a spus el, adăugând că pacea trebuie să fie garantată şi „pentru între- gul continent european”. „Dacă vorbim despre discuţiile şi propunerile privind îngheţarea conflic- tului, vă voi spune că Rusia respinge categoric orice îngheţare a conflic- tului în stil coreean” , a insistat şeful SVR. Potrivit lui, condiţiile pentru o ast- fel de pace vizează elimi- narea cauzelor care au dus la conflictul ucrainean, referindu-se la „politica agresivă a NATO în apro- pierea graniţelor Rusiei”. „Rusia este deschisă la negocieri. Iar condiţiile pentru astfel de negocieri au fost menţionate de pre- şedinte (rus Vladimir Putin) în iunie. Şi cu cât capitalele occidentale înţe- leg mai repede acest lucru (...), cu atât va fi mai bine pentru Ucraina, pentru Europa şi pentru Rusia, desigur” , mai susţine el. Într-o convorbire tele- fonică recentă, Putin i-a transmis cancelarului ger- man Olaf Scholz că propu- nerea sa de pace pentru Ucraina din iunie rămâne în picioare, aceasta vizând retragerea trupelor ucrai- nene din Donbas (regiuni- le Doneţk şi Lugansk) şi din sudul ţării (regiunile Herson şi Zaporojie) - toate anexate ilegal de Rusia în septembrie 2022 - precum şi renunţarea de către Kiev la aspiraţia de a adera la NATO. Dacă Kie- vul acceptă aceste condiţii, Kremlinul va anunţa înce- tarea imediată a focului şi începerea negocierilor pentru rezolvarea conflic- tului. Atât conducerea ucraineană, cât şi Occi- dentul au respins „oferta” lui Putin, calificând-o drept o „capitulare” a Ucrainei. Recent, Putin şi-a expri- mat disponibilitatea de a purta negocieri cu preşe- dintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, care a dat asigurări că intenţionează să pună capăt rapid războiului din Ucraina. Kremlinul nici nu concepe ca Ucraina să aibă arme atomice Germania are nevoie de sute de mii de muncitori imigranţi Analizele arată că nevoia de imigranţi este pe termen lung Șeful spionajului de la Moscova ameninţă Republica Moldova Serghei Narîșkin, directorul SVR: „Rusia respinge categoric orice îngheţare a conflictului în stil coreean” Serghei Narîșkin, directorul serviciului de informaţii externe al Rusiei, pretinde că Ucraina este un stat eşuat şi că Moldova o ia pe aceeaşi cale.