Monitorul de Botosani

În urmă cu ceva vreme, președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, declara că nu va mai sprijini sub nicio formă pro- iectele din mediul rural gen podețe sau săli de sport, ci numai investițiile majore cu impact asupra a cât mai mulți oameni. Dacă e să ne uităm în trecutul de aur al României postdecembriste, vom constata că afirmația lui Iftime are la bază o groază de isprăvi care nu au avut ca scop decât umflarea portofelelor unor primari cu parandărătul de rigoare. Terenuri de fotbal în pantă (ce-i drept, nu în județul nostru!), reabilitări de școli fără elevi, parcuri, săli de sport unde se fac cumătrii sau podețe peste râuri imaginare, toate acestea au în spate tomuri de studii de fezabilitate, memorii justificative, referate de necesitate sau alte asemenea hârțoage care preamăresc niște investiții făcute doar pentru că existau bani la capitolele respective din buget. Chiar și proiectele din PNRR care în această perioadă se derulează în multe localități rurale din județ sunt de multe ori concepute cu fundul și nu cu capul de către cei care ar fi tre- buit să le treacă prin sita și dârmonul judecății și utilității. Astfel, se trage apă sau gaz fără nicio noimă prin satele patriei și a județului și când spun aceasta mă refer strict la faza de execuție. În loc să existe un proiect comun pentru aceste utilități (inclusiv canalizarea!) vedem cum pe ulițele satelor se sapă pe dreapta șanțuri pentru conductele de apă, pe stânga pentru conductele de gaz și poate în viitor, după asfaltare, pe centru, pentru canalizare. Or un proiect complet și sănătos ar fi însemnat cumularea acestor utilități printr-o singură nișă sau mai pe șleau, printr-o singură săpătură, ast- fel încât fiecare executant să-și aibă locul și rolul lui în rețea. Cu siguranță cheltuielile ar fi fost mult mai mici, iar discon- fortul cetățenilor de asemenea redus în mare parte. Pe de altă parte, vizavi de investițiile din mediul rural, un nihilism din acesta propovăduit de președintele CJ nu-și prea are sensul, întrucât sunt destule locuri unde chiar este nevoie de podețe și destule localități unde chiar există activitate sportivă. Referi- tor la această ultimă speță, consider că o combinată între sală de sport și cămin cultural ar fi cea mai nimerită investiție în localitățile unde există tineri dornici de sport, de cultură sau de activități distractiv-recreative. Deci nu se poate vorbi de o generalizare în stoparea acestor investiții. Pe de altă parte, oamenii din mediul rural nu au alte necesități decât cei din urban, ci mai degrabă nu au acces la satisfacerea acestora. În acest sens primarii ar trebui să se focuseze asupra unor pro- bleme existențiale cum ar fi: amplasarea de bancomate, asigu- rarea de asistență medicală (inclusiv stomatologie) prin adu- cerea măcar o dată pe săptămână a unui medic în sat, înfii- nțarea unor servicii de catering care să asigure oamenilor în vârstă aprovizionarea cu cele necesare (contra unui preț corect și decent, eventual subvenționat). Lipsa din satele botoșănene a unei infrastructuri adecvate, dar și lipsa cvasito- tală a locurilor de muncă dublate de tot mai pronunțatul feno- men de îmbătrânire a populației ar trebui să reprezinte pentru primari abc-ul proiectelor pe care intenționează să le „atace” cu maximă celeritate. Satul românesc în general, dar și satul botoșănean în special, se zbate bolnav pe o masă de operație unde niște chirurgi (reprezentanți ai autorităților locale, adică!) atenți numai la plicul strecurat în buzunarele halate- lor, nu știu decât să extirpe organele bolnave și nicidecum să le trateze spre vindecare. Iată de ce o stabilire corectă a diag- nosticelor, așa cum se pare că își dorește președintele Iftime, ar reprezenta balonul de oxigen menit a ne ține în viață locu- rile unde s-a născut veșnicia, adică satul. Cu siguranță există mulți primari care simt că le vor fi stricate apele de către președintele CJ. Și tocmai din acest motiv, unii dintre ei au început să îl atace la baionetă, reproșându-i ba că nu știe administrație, ba că e vorbă lungă sau că nu face nimic altce- va decât să posteze pe rețelele de socializare. Tuturor acestora vreau să le reamintesc ceva ce nu e un secret pentru nimeni: în trei sau mă rog, patru luni de președinție, ce minuni ar fi putut să facă Iftime? De-abia după un an de mandat se va putea trage o concluzie referitoare la performanțe, realizări, eșecuri sau poticneli. Să nu uităm că au fost președinți de CJ care au dormit pe toată durata mandatului nerealizând nimic nici cu apa, nici cu spitalul, nici cu cultura. Iată de ce, la acest moment, ieșirile publice ale unor primari social demo- crați nu pot fi luate în serios, ele nefiind decât niște acțiuni de sorginte politică prost gândite sau mai exact spus, orchestrate. Din punctul meu de vedere, la toamnă îi voi număra primii boboci ai lui Iftime și dacă nu vor ieși la număr, atunci, da, voi pune tunurile pe el. Până atunci, bine ar fi ca toți să ținem cont de zicala aia românească și anume „vorba lungă, sără- cia omului”. Tableta zilei Sărăcia rurală și palavra politică Dumitru MONACU scriitor MONITORUL de BOTOŞANI MIERCURI, 26 FEBRUARIE 2025 2 LOCAL C amerele de supra- veghere din Cen- trul Vechi al municipiului Botoșani au surprins luni după amiază un grup de bărbați care făceau gălăgie. Situația a escaladat rapid într-un scandal, ceea ce a deter- minat intervenția poliți- știlor locali. La fața locu- lui au fost identificați cinci bărbați, cu vârste între 30 și 44 de ani, fie- care fiind amendat cu câte 1.000 de lei pentru tulbu- rarea ordinii și liniștii publice. „Deoarece între ace- știa a izbucnit și un scan- dal, au fost sesizați poliți- știi locali din zona de res- ponsabilitate, care, ajunși la fața locului, au identificat cinci bărbați de etnie romă cu vârste cuprinse între 30 - 44 de ani. Aceștia au fost san- cționați contravențional cu amendă în cuantum de 1.000 lei fiecare, pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 61/1991 - pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice” , au transmis polițiștii locali. La scurt timp după acest incident, aceleași persoane au fost observa- te în Parcul Tineretului, unde și-au continuat scandalul. În zonă s-au strâns zeci de oameni, iar tensiunile au crescut, existând riscul de a izbucni un conflict de amploare. „Deoarece exista ris- cul ca situația să degene- reze, au fost direcționați la fața locului polițiștii locali aflați de serviciu în acel moment, precum și structurile M.A.I. cu atri- buții în domeniul ordinii și liniștii publice. La fața locului, polițiștii locali au depistat aproximativ 50 de persoane, de etnie romă, care aveau o dispu- tă verbală. Având în vedere aspectele consta- tate la fața locului și atri- buțiile poliției locale, soluționarea situației a fost preluată de către structurile competente”, au spus polițiștii. Astăzi, începând cu ora 10.00, se va desfășura exercițiul de alarmare publică „Miercurea Sire- nelor”, o acțiune periodi- că menită să verifice fun- cționarea mijloacelor de alarmare din întreaga regiune. Autoritățile precizează că, deși activarea sirene- lor poate crea un discon- fort auditiv, acest tip de exercițiu este esențial pentru siguranța publică. Locuitorii nu trebuie să intre în panică, deoarece acesta este un demers de rutină, conceput pentru familiarizarea populației cu semnalele de alarmare și cu măsurile adecvate în situații de risc. Pe durata simulării, activitatea cotidiană a locuitorilor nu va fi afec- tată, întrucât exercițiul implică doar structurile de intervenție ale administra- ției publice locale. Semnalele sonore de alarmare sunt structurate în patru categorii, fiecare având o semnificație spe- cifică: Alarmă aeriană, Alarmă la dezastre, Prea- larmă aeriană, Încetarea alarmei. În cazul unor situații de urgență reale, populația va fi informată prin mesa- je RO-ALERT, aplicația DSU, canalele oficiale ale autorităților, precum și prin intermediul posturi- lor de radio și televiziu- ne. Sistemele de avertiza- re au rolul de a proteja populația și bunurile materiale, precum și de a limita efectele unor dezastre. Cele mai frec- vente scenarii în care sire- nele sunt utilizate includ fenomene meteorologice extreme, riscul iminent de inundații sau alte situații critice care ar putea pune viețile în pericol. De asemenea, sisteme- le de alarmare sunt activa- te în cazul unor accidente industriale cu substanțe periculoase, al prăbușirii unor obiecte din atmosfe- ră sau al ruperii unor baraje hidrotehnice. Aceste mijloace permit atât transmiterea de sem- nale sonore specifice, cât și difuzarea de mesaje vocale cu instrucțiuni clare pentru comunitate. - S. GHEORGHIU sgheorghiu@monitorulbt.ro Se reiau exerciţiile de alarmare cu sirene Scandal cu repetiţie în Centrul Vechi După ce au fost amendaţi pentru scandal, mai mulţi bărbaţi din Centrul Vechi au continuat răfuiala, fiind necesară din nou intervenţia poliţiștilor. -Georgiana ŞARAMET Amenzile poliţiştilor au agitat şi mai mult spiritele, iar de la un scandal cu patru persoane s-a ajuns la unul cu câteva zeci