Monitorul de Botosani

LOCAL MONITORUL de BOTOŞANI MARŢI, 25 MARTIE 2025 7 Anunțat, dar neacordat în cadrul Zilelor Emines- cu din iunie 1991, Pre- miul Internațional de Poezie „Mihai Emines- cu” este oferit poetului Mihai Ursachi la ediția a XXI-a a Zilelor Emines- cu, în ianuarie 1992. Decizia de premiere fuse- se luată în 1991 de juriul din care făceau parte Al. Călinescu, Marian Papa- hagi, Mircea Martin, Petru Creția și Laurențiu Ulici („România Liberă”, nr. 14453, 13 iunie 1991, p. 4). Un alt juriu este consti- tuit în 1992, după cum menționează presa, care face referire și la inițiati- va premiului: „O notă distinctă se cuvine în acest context (e vorba de contextul mai larg al Zilelor Eminescu – N. N.) inițiativei Primă- riei municipale de insti- tuire a premiului interna- țional de poezie «Mihai Eminescu». Juriul format de Ion Vartic, Laurențiu Ulici, Florin Manolescu, Marian Papahagi, prezi- dat de Mircea Martin a decis decernarea acestui premiu în valoare de 100.000 lei distinsului poet ieșean Mihai Ursachi” („Libertatea”, nr. 615, 15 ianuarie 1992, p. 1). Astfel, primul laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Emines- cu” (inițial, cu titulatura „Premiul Internațional”, fără precizarea „Opera Omnia”, care apare mai târziu) a fost validat de două jurii cu o compo- nență parțial diferită. Din cel de-al doilea juriu nu mai făceau parte: Al. Călinescu, Petru Creția, dar fuseseră cooptați: Ion Vartic și Florin Manoles- cu. Decernarea a avut loc în Biserica Sfinții Arhan- gheli Mihail și Gavril din Ipotești, biserica satului, în prezența scriitorilor: Nicolae Prelipceanu, Lucian Valea, Vasile Olac, E. Dogaru, Dumitru Țiganiuc, Emanoil Marcu, Dumitru Ignat, Gellu Dorian, Val Gura- liuc, George Luca, Con- stantin Bojescu, Maria Baciu și a primarului de Botoșani, Corneliu Vicențiu Daniliuc. Manifestările începu- seră cu o slujbă religioasă la biserica „Uspenia” din Botoșani. Câteva expozi- ții au avut loc în diverse spații: la Galeriile de artă „Luchian” – expoziția de grafică a lui Constantin Dracsin, „Lumină de lună”; o expoziție numis- matică – probabil, la Biblioteca Județeană; în foaierul Teatrului „Mihai Eminescu” – o expoziție de grafică tematică. Tot la teatrul din Botoșani a avut loc lansarea cărții „Eminescu în medalisti- că” de Elena Dogaru, o șezătoare literară și reci- talul de poezie „Emines- cu e înnoi”, susținut de actorul Florin Predună (Teatrul „V.I.Popa” Bîr- lad). Un nou concurs a fost lansat pe 15ianuarie – „Tradutore tradutore”, fiind anunțată și a XXV-a a concursului „Porni luceafărul...” (acesta fiind, de fapt, la ediția a X-a; la numărarea greșită a edițiilor ne-am referit în articolul din 17 martie 2025). Au dispărut coloc- viile și comunicările ști- ințifice, care vor fi reluate însă, începând cu ediția din iunie, a acestui an de Memorialul Ipotești, care devenea – scria presa – „o realitate, prin acțiuni autentic culturale”. De altfel, Memorialul Ipotești, care funcționa, ca instituție nou înfiin- țată, începând cu data de 15 iunie 1991, se ocupase și cu organizarea ediției din ianuarie 1992 și a ceremoniei de acordare a Premiului Național de Poezie „Mihai Emines- cu”: „Acest premiu este oferit de către Primăria Municipiului Botoșani (...); organizarea aparți- ne și Memorialului «Mihai Eminescu» din Ipotești. În urma solicită- rii botoșănenilor și a agenților economici din orașul Botoșani, Primă- ria orașului a emis un regulament al acordării acestui premiu încă din 1990, regulament apro- bat și oficializat în urma deciziei definitive a Con- siliului de administrație al acesteia” . S-a deschis și un cont, în vederea obținerii de fonduri pen- tru premiere, iar „Institu- ția Premiului Internațio- nal pentru Poezie «Mihai Eminescu»” ar fi trebuit să funcționeze „în cadrul Fundației «Eminescu» și al Memorialului din Ipo- tești, avînd drept consul- tanți membrii juriului constituit la nivel națio- nal” (G. Dorian, Premiul Internațional de poezie „Mihai Eminescu”, în: „Cotidianul”, nr. 8, 15 ianuarie 1992, p. 3). Iată și sponsorii acestei ediții: S.C. MORARUL, ADAS, UJCC, PLAFAR, IUPS, TMA, ELECTRO- CONTACT, S.C . ROMATEX, CONFEC- ȚIA „RAPSODIA”, FAST, S.C . AUMEN- TEXP, DOMP, SIMCOS, I.T. MOLDOVA, DIRECȚIA DE POLI- ȚIE, BANCA AGRICO- LĂ, S.C. CERES, ÎN- T R E P R I N D E R E A CINEMATOGRAFICĂ, AGROIND, FRNE, BANKCOOP, BONI- TEX, PROTOPOPIA- TUL, GAZETA DE BOTOȘANI. La ediția din iunie 1992 (ediția XXII), Casa Papadopol de la Ipotești a găzduit expoziția de foto- grafii de epocă, organiza- tă de Mihai Oroveanu. Pe 15 iunie, în coordonarea lui Petru Creția, director pe atunci al Memorialului Ipotești – Centrul Națio- nal de Studii „Mihai Emi- nescu”, și cu participarea lui Liviu Onu și a lui Valentin Coșereanu, s-a ținut colocviul „Emines- cu între mit și regîndire critică”. Intenția organi- zatorilor și a participanți- lor – așa cum mărturisea Petru Creția – era „de a transforma relația cu poe- tul nu în acte de cult, ci în acte de cunoaștere, de analiză atentă, de înaltă sinceritate, cu deplină căldură a inimii și răceală a intelectului”. La ediția din iunie presa a remarcat o pre- zență puțin numeroasă la Ipotești: „Ne-am fi aștep- tat ca în această zi de reculegere națională, la Ipotești să fie o afluență a publicului deosebită dar, cu dureroasă uimire, am constatat că nu a fost așa. Au predominat oaspeții basarabeni de la Radio- Televiziunea din Chișin- ău, scriitori, ziariști și profesori, veniți să-l oma- gieze pe poetul care vre- me de 45 de ani a repre- zentat pentru ei cea mai nobilă legătură cu patria- mamă. Ne am mîngîiat cu gîndul că, de fapt, românii își cultivă geniul național și în alte zile, neprotoco- lare, fie la Ipotești, fie la mormîntul de la Bellu, fie în inimă” („România Liberă, nr. 14710, 19 iunie 1992, p. 4). Ala SAINENCO, Memorialul Ipo- tești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” Din patrimoniul Memorialului Ipoteşti Zilele Eminescu (edițiile anului 1992) și prima ediție a Premiului Internațional de Poezie „Mihai Eminescu” Buna Vestire Serbată în fiecare an la data de 25 martie, Buna Vestire conține în sine toate praznicele creștine. Odată cu acest eveniment se inaugurează „plinirea vremii” (Gal. 4, 4) și se descoperă „taina cea din veci ascunsă” (Efes. 3, 9). Buna Vestire este cea din- tâi sărbătoare confirmată în documente, dintre cele închinate Maicii Domnu- lui. Praznicul Bunei Ves- tiri a fost legat în mod direct, încă din cele mai vechi timpuri, de data Nașterii Mântuitorului, aflându-se exact la nouă luni înainte de Crăciun. Potrivit Evanghelistului Luca, Arhanghelul Gavriil a fost trimis la Fecioara Maria, care era logodită cu dreptul Iosif din semin- ția lui Iuda, în Nazaretul Galileei, pentru a-i vesti Întruparea Fiului lui Dum- nezeu. Felul în care arhan- ghelul îi vestește acest lucru este inedit. Este pri- mul și singurul caz când un înger se închină unui om. Mai întâi o întâmpină pe Fecioara Maria prin cuvintele: „Bucură-te ceea ce ești plină de har! Dom- nul este cu tine, binecu- vântată ești tu între femei!” (Lc. 1, 28). Deși fericită de arhanghel, Maica Domnului se miră în sine de felul în care este abordată: „Ce fel de închi- năciune poate să fie aceas- ta?” (Lc. 1, 29). Mesajul pe care îngerul îl transmi- te în continuare îi vestește că felul adresării inițiale își are temeiul în faptul că ea a aflat bunăvoință (har) înaintea lui Dumnezeu și că a fost aleasă să zămi- slească pe Fiul lui Dum- nezeu (Fiul Celui Preaî- nalt), pe Mesia cel aștep- tat. Dovedind maturitate spirituală și multă smere- nie, Maica Domnului cere explicații: „cum va fi aceasta de vreme ce eu nu știu de bărbat?” (Lc. 1, 34). Atunci i se descoperă faptul că zămislirea va fi prin pogorârea Duhului Sfânt, iar ca semn îi ves- tește zămislirea Elisabetei, care era stearpă. În urma acestui dialog, Maica Domnului se supune ale- gerii divine rostind: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!” (Lc. 1, 38). Momentul Întrupării nu se petrece fără acordul Fecioarei Maria. Astfel, dacă Dumnezeu creează omul fără participarea acestuia din urmă, nu îl mântuiește decât cu parti- ciparea lui. Practic, fără acest „fie” al Fecioarei Maria, Întruparea nu era posibilă. Recrearea lumii începe prin Întrupare, iar acordul pe care Fecioara Maria îl exprimă reprezin- tă participarea umanității la această lucrare. Preot Olivian SANDU Sărbătoarea zilei