Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI MARŢI, 25 MARTIE 2025 6 LOCAL ANUNŢ Privind dezbaterea publică a raportului de mediu pentru PUG Primăria Comunei Curtești jud. Botoșani, în calitate de titular al planului „Actualizare Plan Urbanistic General și RLU Comuna Curtești jud. Botoșani”; anunță publicul interesat asupra disponibilizării proiectului de plan, furnizarea raportului de mediu, a raportului la studiul de evaluare adecvată și organiza- rea ședinței de dezbatere publică în data de 05.05.2025, ora 10:00 la sediul Pri- măriei Comunei Curtești jud. Botoșani. Proiectul de plan, Raportul de mediu și Raportul la studiul de evaluare adec- vată pot fi consultate la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, b- dul Mihai Eminescu, nr.44, în zilele de luni – vineri între orele 9 -14 și la sediul Primăriei Comunei Curtești, în zilele de luni – vineri între orele 9-14. Comentariile și sugestiile publicului interesat se primesc în scris la sediul Agenției pentru Protecția Mediului sau prin e-mail: office@apmbt.anpm.ro, cât și la sediul Primăriei Comunei Curtești, prin fax 0231544210 sau pe adre- sa de e-mail: p; primaria.curtesti@yahoo.com , până la data de 05.05.2025. Comuna Curtești jud. Botoșani 13.03.2025 Botoșăneanul Florin Coșuleanu este unul dintre cei mai cunoscuți cizmari din Iași, unde duce mai departe o meserie pe cale de dispariție. -Georgiana ȘARAMET U n botoșănean în vârstă de 65 de ani este cunoscut în cartierul Alexandru cel Bun din Iași pentru talen- tul său în reparațiile de încălțăminte. Deși și-a dorit să fie mecanic auto, destinul l-a îndrumat spre meseria de cizmar, pe care o practică din anul 1979. După ce a lucrat ani buni în Cooperativa Soli- daritatea, în 2000 Florin Coșuleanu și-a deschis propriul atelier, fără să știe că în zonă mai existau alți doi cizmari. În prime- le șase luni, nu a avut niciun client, dar a perse- verat, bazându-se pe răb- dare și dedicare. Prima sumă câștigată în atelierul său a fost de doar 2 lei, însă în timp și-a format o clientelă fidelă. „Mă ocup cu asta din 1979. Am lucrat în cooperație și am lucrat, după Revoluție, la diferi- te firme. Apoi, m-am gân- dit să deschid în particu- lar, pentru că nu mai aveam unde să lucrez, să- mi câștig o bucată de pâine cinstită prin muncă. Am lucrat la Cooperativa Solidaritate, arta încălțămintei. Eu am lucrat papuci la comandă pe timpul cooperației, iar după, s-a lucrat pe unde s-a putut. Dacă nu mai aveam unde să lucrez, am deschis eu singur, în par- ticular, cu reparații încălțăminte. A fost greu, pentru că, deschizând un atelier de reparații, n-ai clienți, n-ai nimic, o iei de la zero” , povestește Florin Coșuleanu. De la visul de a fi mecanic la cizmărie Botoșăneanul spune că meseria de cizmar este pe cale de dispariție, mai ales că meșteșugarii din domeniu sunt din ce în ce mai puțini. Deși inițial nu a fost meseria visată, cu timpul a învățat să o apre- cieze și să-și câștige traiul din această activitate. „Voiam să mă fac mecanic auto, dar părin- ții nu m-au lăsat să plec, pentru că trebuia să mă duc la București și au spus să nu îi las singuri. Pe urmă, a trebuit să fac școala de croitor în piele, dar nici asta nu s-a putut și am ajuns la cizmărie, care nu mi-a plăcut, dar soarta așa a vrut. Înainte, când făceam la comandă papuci, numai piele folo- seam, nici nu era mușa- maua asta. Atunci, se lucra numai în piele. Prima pereche mi-am făcut-o mie, la trei luni de la începerea școlii. Am făcut UCECOM-ul și mi- am făcut pantofi cu toc mare și cu platformă, cum se purta. Pe urmă, a început să-mi placă ciz- măria de nevoie. Îmi tre- buiau bani, mi-am ajutat și părinții, între timp” , își amintește meșterul. Pe lângă munca sa, Florin Coșuleanu este un familist convins. S-a căsătorit în 2003 și are două fiice, crescând-o și pe nepoata soției sale. De- a lungul anilor, a trecut prin momente dificile, mai ales atunci când soția sa a fost grav bolnavă, dar spune că, prin credință și răbdare, a reușit să depășească obstacolele. „Eu cred că am primit înapoi binele pe care l-am făcut, pentru că soția este bine. V-am spus că n-am crezut că o să mai am soție în casă și mamă la copii. Dar Dumnezeu ne- a ajutat și, de atunci, de când soția a fost internată în spital, am început să postesc toate posturile” , spune Florin Coșuleanu. Biserica Romano-Cato- lică „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” Botoșani, construită la mijlocul secolului al XIX-lea în stil neogotic, reprezintă un reper arhitectural impor- tant al orașului, situat în apropierea prestigiosului Colegiu „A.T. Laurian. Prima mențiune despre existența catolicilor la Botoșani datează din 1781, iar parohia a fost înființată în 1784. Până la ridicarea actualei biserici, comunitatea catolică a folosit o capelă situată în vechiul cimitir catolic al orașului. Lucrările de construc- ție au început în 1843, iar lăcașul de cult a fost sfin- țit pe 3 noiembrie 1847. Finanțarea a venit atât din donații locale, cât și din străinătate. Ulterior, în 1872, biserica a fost extinsă de muncitorii aus- trieci care lucrau la con- strucția Gării Botoșani, adăugându-se două nave laterale și adaptând întreaga construcție la sti- lul gotic. Dimensiunile bisericii sunt de 25 metri lungime și 10 metri lăți- me. „Biserica a fost mărită în 1872 de muncitorii care lucrau la construcția Gării – Botoșani, cu două nave laterale și întreaga biserică a fost adaptată stilului arhitectonic- gotic. imensiunile aceste- ia sunt de 25 m lungime si 10 m lățime” , au spus și reprezentanții Centrului Național pentru Informa- re și Promovare Turistică. Hramul bisericii este celebrat pe 24 iunie, de sărbătoarea „Nașterii Sfântului Ioan Botezăto- rul”, moment deosebit pentru întreaga comunita- te catolică din Botoșani. -Georgiana ȘARAMET O firmă de transport județean a dat în judecată Inspectoratul Școlar Boto- șani, solicitând plata unei datorii restante de 98.485 lei (aproximativ 20.000 de euro). Suma reprezintă diferența neachitată pentru transportul gratuit al elevi- lor în lunile octombrie și noiembrie 2023, iar com- pania cere, de asemenea, actualizarea acesteia cu dobânda legală și rata inflației. Procesul a fost deschis încă de anul trecut, după ce firma a reclamat că, în cali- tate de operator de trans- port public județean, a efectuat curse pentru elevii beneficiari ai gratuității prevăzute de lege, însă Inspectoratul Școlar nu a achitat integral sumele datorate conform facturilor emise. Cum se va termina totul, este greu de antici- pat. Problemele au apărut în toamna lui 2023, după ce Consiliul Județean (CJ) Botoșani a întârziat îndepli- nirea obligațiilor legale pentru organizarea licitații- lor pentru atribuirea prin contracte a grupelor de tra- see pentru transportatori. Astfel, unii operatori s-au retras, alți transportatori au continuat să emită abona- mente, iar alți copii nave- tiști au fost nevoiți să facă autostopul sau să achite sin- guri contravaloarea navetei. Abia la finele lui 2023, în ceasul al 12-lea, CJ Botoșani a organizat licita- țiile pentru atribuirea licen- țelor de transport la opera- tori. Pentru a compensa acest lucru, Guvernul a adoptat o hotărâre care ofe- rea posibilitate copiilor navetiști să beneficieze de o sumă forfetară. Doar că și valoarea unitară în lei pe kilometru aferentă sumei forfetare a trebuit să fie aprobată în CJ, iar ședința pentru validarea ei a avut loc tot în ianuarie 2024. Încercând să limpezeas- că apele, ministrul Educa- ției de atunci, Ligia Deca, a venit cu precizări. „Fie se eliberează abonamente gratuit elevilor și trans- portatorii primesc banii de la inspectorate, în condiții- le în care acest transport este unul public, adică există contract între Con- siliul Județean și transpor- tatori sau, cazul al doilea, în care aceste contracte nu există sau nu există încă, se merge pe varianta sumei forfetare, care înseamnă că elevii primesc o sumă compensatorie în funcție de numărul de kilo- metri” , a spus atunci ministrul Ligia Deca. -Sebastian GHEORGHIU sgheorghiu@ monitorulbt.ro Istorie seculară pentru un lăcaș de cult catolic Proces pentru naveta copiilor Biserica Romano-Cato- lică „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” din Boto- șani a fost ridicată mai întâi în 1847 Florin Coșuleanu, cizmar: „Înainte, când făceam la comandă papuci, numai piele foloseam, nici nu era mușa- maua” Meșteșug ținut în viață de un botoșănean