Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI LUNI, 24 MARTIE 2025 11 NAȚIONAL Două publicații conservatoare din SUA cer retragerea trupelor americane din România, context care ne face să ne întrebăm dacă ne putem apăra singuri. D ouă reviste con- servatoare ameri- cane au cerut administrației Trump să își retragă trupele de la Baza Kogălniceanu din România, invocând deci- zia „nedemocratică” a autorităților de la Bucu- rești de a bloca candida- tura lui Călin Georgescu. Într-un interviu pentru publicul HotNews, exper- ta în securitate Iulia Joja explică de ce semnalul poate fi unul important, avertizează că riscul unei astfel de retrageri crește cu fiecare zi și observă că autoritățile de la Bucu- rești ar trebui să discute, inclusiv public, planuri de contingență pentru această eventualitate, dar nu o fac. Semnale negative Sub titlul „It’s Time to Cut Romania Off” , revis- ta „The American Con- servative” a publicat în 14 martie un articol în care a îndemnat adminis- trația lui Donald Trump „se se decupleze de România” și să retragă trupele și sprijinul de la baza Mihail Kogălnicea- nu. Autorul scrie că România „a sfidat dorin- țele administrației Trump în privința lui Călin Georgescu” , prin decizia „antidemocratică” de a bloca candidatura acestu- ia. Dar merge mai depar- te și spune că baza este costisitoare și nu mai corespunde intereselor SUA. După doar două zile, revista „The National Interest” a publicat un text asemănător, în care vorbește despre „anula- rea șocantă a alegerilor din România” , îi face un portret măgulitor lui Georgescu, menționează investițiile mari ale SUA în baza Kogălniceanu, care urmează să fie extin- să, și recomandă, de ase- menea, retragerea trupe- lor din România. Este aceasta o campa- nie? Mai ales că vine după declarațiile critice ale vicepreședintelui SUA JD Vance cu privire la România și după postă- rile în serie ale lui Elon Musk în favoarea lui Călin Georgescu. „Este vorba de o campanie” „Într-adevăr mai mult de un articol, două arti- cole la un interval de câteva zile sugerează că este vorba de o campanie și dacă ne gândim, vedem și o suprapunere în tema- tică, pentru că este vorba despre baza de la Kogăl- niceanu. Asta, deși puteam să vorbim despre altă bază, cea de la Deve- selu” , a explicat Iulia Joja, profesoară adjunctă la universitățile George- town și George Washin- gton din SUA. „Trebuie să înțelegem posibilele legături cu Rusia” Cele două publicații, a spus Joja, sunt relativ importante, dar cresc în importanță în contextul actual în care vedem o administrație cu o politică punitivă legat de ceea ce ei numesc „legacy media” - presa tradițio- nală. Sub Trump, instituții media de tradiție precum Associated Press, New York Times sau Reuters „sunt respinse într-un mod fără precedent și destul de violent de către administrație și înlocuite cu alte outlet-uri de media convenționale, dar mai ales neconvenționa- le, precum podcasturi, cu așa-ziși jurnaliști care practic fac propagandă pentru această adminis- trație”. „Pe acest fond, publicații care sunt ideo- logic extrem de apropiate de această administrație, precum The American Conservative, devin mai importante. Da, nu sunt niște autori de renume, dar publicațiile sunt importante” , a adăugat Joja. Experta consideră că este important, de aseme- nea, să înțelegem posibi- lele legături și motivații, pentru că în ambele cazuri există o legătură directă între, fie autor, fie publisher-ul revistei, care au petrecut timp sau vin din Rusia. Fostul CEO al „Center for the National Inte- rest” , Dimitri Simes, s-a născut la Moscova și, potrivit presei americane, a păstrat legăturile cu Rusia. Autorul articolului din „The American Con- servative” , Anthony J. Constantini, are studii la Viena și un masterat în controlul armelor și în studii strategice la Uni- versitatea de Stat din Sankt Petersburg. „Pentru Rusia, baza de la Kogălniceanu este o problemă” Problematica costuri- lor financiare americane pentru baza de la Kogăl- niceanu este și ea falsă, pentru că aceste costuri pentru extinderea bazei vor fi preluate de către România, și nu de către Statele Unite, a spus ea. De asemenea, a expli- cat experta, nu se pune problema în acest moment de extindere a contingentului american, care într-adevăr ar însem- na mai multe costuri sala- riale spre exemplu. În condițiile în care Statele Unite au baze peste tot în lume, unele cu costuri foarte mari, chiar și pe flancul estic, în Polonia, este greu de cre- zut că reducerea costuri- lor din România ar fi o prioritate financiară pen- tru Washington. „Dar din punct de vedere strategic, este o chestiune extrem de importantă pentru Ru- sia” , a spus Joja. „Pentru Rusia, o bază militară, una dintre cele mai mari baze militare NATO, în care pot fi găzduiți soldați occiden- tali, fie că aceștia sunt americani sau că sunt francezi, britanici sau germani, este o problemă reală. Și atunci trebuie să ne gândim că nu există o coincidență, nu numai în ceea ce privește autorii și publicațiile, în legătura cu Rusia. Și că nu este o coincidență că retorica administrației Trump vizavi de întreaga proble- mă a flancului estic, a securității europene, a Ucrainei se suprapune cu interesele Rusiei” , a mai spus experta. Intelligence-ul rusesc ar avea toate motivele să împingă o politică care să ducă la prevenirea, chiar și cu date false, a extinde- rii bazei militare de la Kogălniceanu, a conclu- zionat aceasta. „Riscul retragerii există și pare să crească” Pentru România, per- spectiva unei retrageri americane, fie și parțiale, este un scenariu care tre- buie luat în calcul. „În diferite state euro- pene se discută de câteva săptămâni, inclusiv p- ublic, despre diferite pla- nuri de contingență pe care noi, cei de pe flancul estic și cei din Europa per ansamblu, trebuie să le facem în cazul în care ne vom confrunta cu o retragere parțială sau totală a trupelor ameri- cane din Europa” , a spus Joja, care a subliniat că „există acest risc și pare să crească” . Retragerea americană este una dintre solicitările maximaliste adresate de Rusia de multă vreme, și una la care Kremlinul nu a renunțat. „De aceea spun că ris- cul crește în fiecare săp- tămână, în baza afirma- țiilor din partea oficialit- ăților administrației Trump și noi, europenii, trebuie să ne facem pla- nuri de contingență care să aibă în vedere aceste posibilități” , a întărit Joja. Experta a sugerat că România trebuie să încer- ce să medieze cât mai mult relația cu SUA, dar că trebuie în același timp să discute despre riscul acestei retrageri și despre planurile alternative. „Dați-mi voie în acest moment să-mi exprim îngrijorarea cu privire la faptul că atât președinte- le interimar, cât și candi- dații prezidențiali refuză să și discute despre acest subiect, care este unul urgent pentru cetățeni României” , a spus ea. Ce trebuie să facă România În acest moment, potri- vit experților, autoritățile de la București ar trebui să trimită public o serie de mesaje - inclusiv fap- tul că această bază este construită pe buget româ- nesc sau că românii, ca și ceilalți europeni, și-au dat viața în solidaritate cu americanii. În acest context, este cu atât mai mult de luat în calcul declarația lui JD Vance, care a vorbit des- pre statele europene ca despre niște țări „oareca- re” , care nu au mai luptat într-un război de 30 de ani. „Dincolo de lacunele majore ale vicepreședin- telui american, aceasta este o insultă la adresa tuturor europenilor - au murit mulți europeni în războaiele americane, în care noi ne-am trimis trupe, cu scopul ca ame- ricanii să ne ajute când ne vor bate rușii la ușă” , a spus Joja. „Asigurările premierului sunt ridicole” Vestea bună este că Europa a început să facă pași pentru a-și asigura securitatea, observă ex- perții, care indică spre planul Ursulei von der Leyen de 800 de miliarde de euro pentru apărare, spre investițiile care se fac în industria de profil și spre ajutorul pentru Ucraina. „Este un început sin- cer, la care nu aș fi îndrăznit să sper în urmă cu câteva săptămâni. Și este extrem de încuraja- tor” , a spus ea. Joja a atras însă din nou atenția asupra faptu- lui că Guvernul României și Administrația Prezi- dențială sunt responsabile pentru negocierea și dez- voltarea planurilor de contingență necesare în cazul retragerii america- ne. „Polonia discută în mod public despre variante în care, de exemplu, trupele ameri- cane, cele 10.000, sunt suplinite, în cazul în care părăsesc parțial Polonia, de trupe europene din statele cele mai mari.” „Și noi avem în Româ- nia trupe franceze, avem foarte important trupe poloneze și contingente mai mici din alte state. Autoritățile române sunt responsabile pentru nego- cierea acestor planuri de contingență, discutarea cu partenerii noștri euro- peni dacă pot suplini o parte din aceste trupe, în cazul în care se întâmplă așa ceva” , a spus ea. Ea a subliniat că înțele- ge că toți candidații la prezidențiale trebuie să aibă grijă în poziționările pe care pe care și le asumă pe această chestiune. „Afirmații precum «România e mai sigură ca niciodată» a premie- rului Ciolacu, sunt ridi- cole în acest moment și iresponsabile” , a conclu- zionat Joja. Experții spun că România trebuie să ia în calcul o retragere a trupelor americane și să participe activ la planuri- le pentru o armată comună europeană Se poate apăra România fără americani? 1 Euro - 4.9770 lei 1Dolar -4.5937 lei Cursul valutar BNR, pentru 23.03.2025 ^0.0002 ^0.0066