Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI LUNI, 17 MARTIE 2025 15 CALEIDOSCOP M anipularea poli- tică nu este ceva nou, iar identifi- carea știrilor și informații- lor de încredere poate fi dificilă. Însă revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a reaprins dezbateri- le despre adevăr, respon- sabilitate și rolul mass- media într-o lume profund divizată. Dezinformarea este un termen general care aco- peră toate tipurile de con- ținut fals și înșelător, iar astfel de informații sunt din abundență. În timpul primei sale președinții haotice, Trump însuși a promovat afirma- ții false despre Covid-19, schimbările climatice și alegerile din 2020. Acum, în al doilea său mandat, Trump folosește din nou influența funcției prezidențiale pentru a răs- pândi afirmații false - de exemplu, despre Ucraina și Canada, dar și despre imigrație, inflație și, în continuare, alegerile din 2020. Între timp, platforme de social media precum Meta au renunțat la programele de verificare a faptelor create după prima victorie electorală a lui Trump, iar consilierul prezidențial Elon Musk continuă să folosească platforma X pentru a amplifica afirma- țiile false ale lui Trump și propriile sale teorii ale conspirației. Pentru a rămâne infor- mat, dar și pentru a te pro- teja împotriva dezinfor- mării, este esențial să practici o „igienă a știri- lor”, dezvoltând abilități solide de alfabetizare media. Alfabetizarea media înseamnă mai mult decât verificarea faptelor și detectarea falsurilor gene- rate de inteligența artifi- cială. Este vorba despre înțelegerea modului în care funcționează mass- media modernă și despre cum este influențat con- ținutul - de la „newsfluen- ceri” pe TikTok la FOX News și The New York Times. Iată șase modalități prin care poți deveni un consu- mator de știri mai inteli- gent și mai echilibrat. 1.Recunoaște influen- ţa algoritmilor Algoritmii sunt formule informatice ascunse care influențează tot ceea ce consumatorii de știri citesc, vizionează, acce- sează. Deși creează iluzia neutralității, algoritmii modelează percepția oamenilor asupra realității și sunt concepuți pentru a maximiza implicarea. Motoarele de recoman- dare algoritmice care ali- mentează platforme pre- cum X sau YouTube pot contribui la destabilizarea lentă a societății, izolând utilizatorii în camere de ecou partizane care cresc polarizarea și erodează încrederea socială. Uneori, algoritmii pot promova informații false care distorsionează perce- pțiile oamenilor sau îi determină să adopte com- portamente periculoase. Grupurile de Facebook care au răspândit mesaje „Stop the Steal” au contri- buit la insurecția de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021. Algoritmii TikTok au încurajat provocarea „borax challenge”, unde oamenii au ingerat deter- gent de rufe. Dylann Roof a ucis nouă persoane de culoare bazându-se pe informații false găsite în rezultatele căutărilor. În loc să consumi pasiv orice apare în feed-ul tău - permițând „atrofierea cre- ierului” - caută în mod activ o varietate de surse pentru a te informa despre actualitate. Știrile nu ar trebui să îți spună doar ceea ce vrei să auzi. Și răspândește această idee. Persoanele care înțe- leg că algoritmii filtrează informațiile sunt mai pre- dispuse să ia măsuri împo- triva dezinformării. 2. Înţelege economia presei Organizațiile media funcționează într-un sis- tem economic care le modelează prioritățile. Redacțiile cu scop lucrativ, care produc majoritatea știrilor consu- mate în SUA, se bazează în mare măsură pe venitu- rile din publicitate, ceea ce poate reduce calitatea știrilor și poate introduce un bias comercial. Posturi precum ABC, CNN și FOX, precum și afiliații locali ai televiziunilor de rețea, pot realiza materiale de calitate, dar modelul lor de afaceri explică de ce există o tendință spre aco- perirea „de tip cursă elec- torală” a alegerilor și raportarea „echilibrată falsă”, care lasă loc îndo- ielii chiar și în privința faptelor dovedite, cum ar fi schimbările climatice și vaccinurile. În același timp, per- spectivele economice pen- tru jurnalism nu sunt deloc optimiste. Scăderea veniturilor și reducerile de personal afectează, de ase- menea, calitatea știrilor. Redacțiile nonprofit și mass-media publică oferă alternative care, în gene- ral, prioritizează interesul public în locul profitului. Iar dacă ai posibilitatea financiară, abonarea la publicații de calitate poate ajuta la supraviețuirea instituțiilor media credibi- le. Jurnalismul tradițional nu a fost niciodată perfect, dar prăbușirea industriei media este, fără îndoială, un pericol pentru demo- crație. Țările care fina- nțează mai bine mass- media publică au, de obi- cei, democrații mai puter- nice. 3. Concentrează-te pe evaluarea și verifica- rea surselor Odată cu creșterea con- ținutului generat de inteli- gența artificială, evaluarea și verificarea surselor sunt competențe esențiale. Iată câteva metode pentru identificarea jurnalismului de încredere: • Calitatea dovezilor: Sunt afirmațiile verificate cu sprijinul mai multor persoane informate și din perspective diferite? • Transparența surselor: Este reporterul clar cu pri- vire la sursa informațiilor și cine le-a furnizat? • Respectarea eticii jur- nalistice: Urmează publi- cația principiile funda- mentale ale acurateței și independenței? • Corectarea greșelilor: Publicația își corectează erorile și revine asupra materialelor incomplete? Fii precaut cu conținu- tul care nu menționează numele autorului, se bazează excesiv pe surse anonime - sau nu oferă deloc surse - ori este publicat de instituții media cu o agendă ideolo- gică clară. Aceste aspecte nu sunt întotdeauna fac- tori de descalificare - de exemplu, reviste credibile precum The Economist nu folosesc byline-uri, iar unele surse anonime sunt necesare pentru protecția celor care furnizează informații - dar trebuie să fii atent la publicațiile care recurg frecvent la astfel de practici și își ascund inte- nțiile. O tehnică bună de veri- ficare online este „citirea laterală”. Aceasta presu- pune deschiderea de noi pagini de browser pentru a verifica afirmațiile pe care le vezi pe site-uri de știri și rețele sociale. Întreabă-te: „Mai scrie cineva despre acest subiect? Au ajuns la concluzii similare?” 4. Analizează-ţi reacţii- le emoţionale Unul dintre semnele distinctive ale dezinfor- mării este capacitatea sa de a provoca reacții emo- ționale puternice, fie că este vorba de indignare, frică sau validare persona- lă. Studiile arată că astfel de reacții pot afecta jude- cata și îi pot face pe oameni mai vulnerabili la informații false sau înșelă- toare. Creierul uman este programat să respingă informațiile care contrazic convingerile sale și să accepte informațiile care îi plac - un fenomen cunos- cut sub numele de bias de confirmare. Când întâlnești conținut care îți provoacă o reacție emoțională intensă, întrea- bă-te: „Cine beneficiază de această narațiune? Ce dovezi o susțin? Este această informație infor- mativă sau manipulatoa- re?” Dacă răspunsurile îți ridică suspiciuni, investi- ghează mai departe înain- te de a reacționa sau de a distribui informația. 5. Protejează-te împo- triva propagandei Orice actor politic încearcă să modeleze narațiuni pentru a obține sprijin pentru agenda sa. Acest fenomen se nume- ște „spin politic”. Dar Trump merge mai departe, promovând min- ciuni pentru a-și mobiliza susținătorii și a submina legitimitatea instituțiilor democratice fundamenta- le. De asemenea, atacă mass-media care îl critică. De la discreditarea publi- cațiilor critice ca fiind „știri false” până la numi- rea jurnaliștilor drept „dușmani ai poporului”, aceste tactici reduc diside- nța, subminează încrede- rea publicului în jurnalism și modifică percepțiile despre discursul public acceptabil. Între timp, el amplifică informații și persoane care îi susțin cauzele politice. Acest lucru se numește propagandă. Înțelegerea mecanisme- lor propagandei - utiliza- rea repetiției, a apelului emoțional, a țapului ispășitor, a tacticilor de intimidare și a promisiuni- lor nerealiste - poate ajuta la imunizarea oamenilor împotriva influenței sale. 6. Rămâi implicat Democrația depinde de cetățeni informați și activi, capabili să tragă la răspundere guvernul, ofi- cialii săi și alte figuri influente din societate. Totuși, volumul imens de dezinformare și știri nega- tive din prezent poate fi copleșitor. În loc să renunți com- plet la consumul de știri - un fenomen cunoscut de cercetători sub numele de „evitare a știrilor” - poți practica un consum critic și conștient. Citește în profunzime, nu te limita la titluri și cli- puri scurte, analizează modul în care sunt prezen- tate poveștile și încurajea- ză discuțiile despre rolul mass-mediei în societate. Distribuie informații de încredere prietenilor și colegilor tăi și fii un exemplu de igienă media pentru cei din jur. Corectarea dezinformă- rii este dificilă, așa că, dacă cineva pe care îl cunoști distribuie astfel de informații, încearcă să ini- țiezi un dialog, adresându- i - în privat și cu tact - întrebări precum: „De unde ai auzit asta? Crezi că este cu adevărat adevă- rat?” În cele din urmă, setea- ză-ți obiective pentru con- sumul de informații. De ce fel de informații ai nevoie într-un anumit moment și unde le poți găsi? Unii experți susțin că 30 de minute pe zi sunt suficien- te. Ia o pauză de la ecrane Deși este important să rămâi informat, la fel de important este să îți prote- jezi sănătatea mintală. Ieși afară, conectează-te cu natura și oferă-i creierului tău o pauză de la fluxul continuu de informații. Deconectarea și intera- cțiunea reală cu oamenii din jurul tău îți vor întări sistemul de sprijin pentru momentele mai dificile. Pentru a-ți proteja echi- librul mental, dezactivea- ză notificările și ia pauze regulate de la telefon și rețelele sociale. Practica unei bune igie- ne a știrilor nu este doar o metodă de autoprotecție, ci și un mod de a contribui la un mediu informațional sănătos, care sprijină democrația și participarea informată a cetățenilor. Strategii pentru a rămâne informat fără a fi copleşit sau indus în eroare Jurnaliștii de la „The Conversation” au stat de vorbă cu Seth Ashley, profesor de comunicare și media despre cum ar trebui să ne informăm.