Monitorul de Botosani

Omul de afaceri Silviu Prigoană a încetat din viață, ieri, la vârsta de 60 de ani. Acestuia i s-a făcut rău într-un restau- rant din localitatea Șimon, stațiunea Bran, județul Brașov, în timp ce se afla la masă împreună cu alte trei persoane. A fost chemată ambulanța, însă medicii sosiți la fața locului nu au reușit să-l resusciteze și au declarat decesul. Silviu Prigoană ar fi suferit un infarct miocar- dic, au precizat aceleași surse. Decesul lui Silviu Pri- goană a fost declarat la ora 15.30, au declarat pentru G4Media surse medicale. Primul echipaj SMURD care a intervenit a ajuns la 14.20. Omul de afaceri a fost resuscitat de la 14.20 până la 15:30,, după ce a fost găsit în stop cardiac”. Apropiații lui care erau prezenți în restaurant au declarat că Prigoană avea anteceden- te cardiace. Deocamdată, medicii nu au stabilit cauza decesului, fiind vehiculată şi variant că s- ar fi înecat cu mâncare în timpul unui acces de tuse. În anul 2010, Silviu Prigoană a mai suferit un infarct miocardic, în urma căruia a fost inter- nat la spitalul Floreasca din Capitală. Silviu Prigoană s-a născut în decembrie 1963, la Gherla, în județul Cluj. Prigoană a fost acțio- nar principal al Rosal Grup și fondator al postu- rilor de televiziune Reali- tatea TV, Etno TV și Taraf TV. A fost și depu- tat de București din par- tea PDL în legislatura 2008-2012. 1 Euro - 4,9761 lei 1 Dolar - 4,6867 lei Cursul valutar BNR, pentru 13.11.2024 0,0012 0,0266 MONITORUL de BOTOŞANI MIERCURI, 13 NOIEMBRIE 2024 9 NAŢIONAL Camera Deputaţilor a adoptat, ieri, în procedură de urgenţă, proiectul refe- ritor la achiziţionarea a 32 de avioane F-35. S-au înregistrat 195 voturi ‘pentru’, 4 ‘contra’ şi o abţinere. Proiectul de lege are legătură cu Concepţia de realizare a capabilităţii operaţionale de apărare aeriană cu avioane multi- rol de generaţia a V-a, în cadrul programului de înzestrare „Avion multirol de generaţia a V-a, F- 35”, Faza I, şi unele măsuri privind derularea contractelor Guvern- Guvern specifice Progra- mului Foreign Military Sales. Actul normativ preve- de atribuirea de Guvernul României către Guvernu- lui Statelor Unite ale Americii a contractelor de tip Letter of Offer and Acceptance (LOA) pen- tru achiziţionarea a 32 de avioane F-35, motoare, muniţii, suport logistic iniţial, acces permanent la lanţul global de suport al F-35, echipamente şi ser- vicii pentru şi de instruire a personalului navigant de aviaţie, a personalului de sprijin şi a personalu- lui tehnic-ingineresc de aviaţie, echipamente crip- tografice cu regim spe- cial, asistenţă de speciali- tate, precum şi realizarea de proiecte de cooperare industrială constând în transfer de tehnologie sau produse. Fondurile necesare se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministe- rului Apărării Naţionale, sau prin împrumuturi ori garanţii de împrumuturi oferite de Guvernul SUA sau printr-o combinaţie a acestora. De asemenea, se pro- pune încheierea de către Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Economiei, Antrepreno- riatului şi Turismului a unor acorduri de înţelege- re cu producătorul avio- nului F-35 pentru realiza- rea proiectelor de coope- rare industrială. Camera Deputaţilor este prima sesizată, Senatul este forul decizional. U E își modifică politicile pentru a putea redirecționa zeci de miliarde de euro către apărare și securitate, în contextul în care războ- iul Rusiei din Ucraina și revenirea lui Donald Trump la Casa Albă exer- cită presiuni asupra UE pentru a stimula investiții- le militare, arată Financial Times. Practic, statele membre vor putea să folo- sească fondurile de coeziune pentru producția de arme și muniții și pen- tru construirea ori repara- rea infrastructurii militare. Schimbarea de politică s-ar aplica la aproximativ o treime din bugetul comun al blocului comu- nitar, adică aproximativ 392 de miliarde EUR în perioada 2021-2027, bani care vizează reducerea inegalității economice din- tre țările UE. Până în prezent au fost cheltuite doar aproximativ 5% din aceste așa-numite fonduri de coeziune, iar cei mai mari beneficiari, printre care Polonia, Italia și Spania, au cheltuit chiar mai puțin. Conform normelor în vigoare, aceste fonduri nu pot fi utilizate pentru achi- ziționarea de echipamente de apărare sau pentru fina- nțarea directă a armatei, dar sunt permise investiții- le în așa-numitele produse cu dublă utilizare, cum ar fi dronele. Potrivit oficialilor UE citați de Financial Times, în următoarele săptămâni, guvernele statelor membre vor fi informate că, în temeiul normelor, vor avea acum mai multă fle- xibilitate în alocarea fon- durilor de coeziune pentru a-și sprijini industriile de apărare și proiectele de mobilitate militară, cum ar fi consolidarea drumurilor și podurilor pentru a per- mite trecerea în siguranță a tancurilor. Aceasta va include autorizarea finanțării pen- tru creșterea producției de arme și muniții, deși inter- dicția de a utiliza fonduri UE pentru achiziționarea acestor arme va rămâne în vigoare. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că fondurile de coeziune ar putea fi folosi- te pentru industria apărării atâta timp cât contribuie la „misiunea generală de a îmbunătăți dezvoltarea regională” , inclusiv mobi- litatea militară. Germania este un punct central pentru mobilitatea militară europeană datorită locației sale, dar infras- tructura sa militară de transport este într-o stare precară. Ministerul Econo- miei din Berlin a estimat în 2022 că țara trebuie să investească urgent 165 miliarde de euro în dru- muri, căi ferate și poduri. Germania urmează să pri- mească 39 miliarde de euro din fondurile de coeziune până în 2027. Această mișcare este salutară și pentru statele de la granița estică a UE, inlusiv România, care și- au mărit cheltuielile mili- tare de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în timp ce unele au suferit o scădere a investi- țiilor străine. „Trebuie să investim în proiecte de mobilitate militară care sunt costisi- toare… și importante nu doar pentru o singură țară, ci și pentru întreaga regiune”, a declarat Gin- tarė Skaistė, ministrul finanțelor din Lituania. Trump a avertizat alia- ții NATO la începutul acestui an că, în calitate de președinte, ar încuraja Rusia să facă „ceea ce vrea” dacă membrii alia- nței nu își respectă ținta de cheltuieli pentru apăra- re. Polonia a exercitat pre- siuni asupra Comisiei Europene pentru a cheltui mai mult pe apărare. Varșovia a cheltuit 4,1% din PIB-ul său pe armată în acest an, dublul țintei NATO, și planifică să atingă 4,7% în 2025. Țările UE au cheltuit relativ puțin din fondurile lor de coeziune până acum, deoarece au priori- tizat în schimb miliarde de euro din PNRR. Schimbarea politicii pentru a sprijini cheltuie- lile legate de apărare e aprobată și de către state- le contributoare nete la bugetul UE, cum ar fi Germania, Olanda și Sue- dia, care văd utilizarea fondurilor existente ca fiind preferabilă față de emiterea de datorii comu- ne sau furnizarea de fina- nțare suplimentară din par- tea UE. Sfârşit fulgerător pentru omul de afaceri Silviu Prigoană Procedură de urgenţă pentru avioane de ultimă generaţie România are undă verde să folosească bani europeni pentru armament România și restul statelor membre UE pot folosi fondurile europene de coeziune pentru produc ia de armament și înzestrarea armatei. Una dintre noutăţi este că banii pot fi folosiţi şi pentru proiecte de mobilitate militară, cum ar fi drumuri stra- tegice şi poduri pentru trecerea în siguran ă a tancurilor