Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI JOI, 13 MARTIE 2025 12 INTERNAŢIONAL D onald Trump nu va câștiga nicio- dată Premiul Nobel pentru Pace. Dar ar trebui să fie un candidat puternic pentru Premiul Charlemagne - care este acordat în fiecare an per- soanei care a adus cea mai mare contribuție la unitatea europeană, scrie Financial Times într-o analiză despre situația relațiilor transatlantice de la venirea lui Trump la putere în Statele Unite. Președintele SUA a curtat Rusia, a subminat încrederea în alianța NATO, a amenințat UE cu tarife vamale și a sti- mulat extrema dreaptă în Europa. Toate acestea au avut un efect galvanizator asupra UE. Acum sunt în curs de realizare pași fun- damentali către o mai mare unitate europeană, blocată timp de decenii, consideră Financial Times. Există trei domenii- cheie care trebuie urmări- te. Primul este apărarea europeană; al doilea este datoria europeană comu- nă; al treilea este repara- rea rupturii dintre Regatul Unit și UE. Transformări spectaculoase ale opiniei publice Trei zone cruciale merită un interes sporit. Prima e apărarea, a doua datoria colectivă, iar a treia repararea rupturii cu Regatul Unit. Aceste evo- luții sunt fundamentate pe transformări spectaculoa- se ale opiniei publice europene. Un sondaj de săptămâna trecută arată că 78% din britanici îl consideră acum pe Trump o amenințare pentru rega- tul lor. Opinii similare au și vreo 74% dintre ger- mani și 69% dintre fran- cezi. Într-un alt sondaj, Franța a fost apreciată drept „partener de încre- dere” de 85% din ger- mani, în vreme ce Rega- tul Unit e considerat la fel de 78%, iar SUA s-au prăbușit la 16%. Mulți conducători europeni sunt de acord că SUA reprezintă acum o amenințare, dar puțini o vor și afirma public, din rațiuni diplomatice. Sunt neplăcut de conștienți și de faptul că alianța trans- atlantică, intrată de acum în al optulea deceniu de existență, i-a făcut extrem de dependenți de sprijinul militar american. Și aici nu e vorba doar de bani. Dependențele de SUA cu adevărat periculoase sunt acelea de tehnologie, res- pectiv de armamentul în sine. Politică pe două niveluri Europenii pot vedea ce probleme au ucrainenii acum, după decizia Administrației Trump de a le suspenda fluxul de informații și livrările de armament. Astfel că ei duc acum o politică pe două niveluri. Pe de o parte trebuie să amâne cât mai mult cu putință sista- rea sprijinului militar american pentru Europa, pe de alta trebuie să se pregătească cât mai repe- de posibil pentru acel moment. Aceasta e logica pe care se bazează decizia recentă a Comisiei Euro- pene de a cheltui 150 de miliarde de euro pe industria militară a UE. Banii se vor concentra probabil în acele puncte în care Europa depinde în cea mai mare măsură de America, cum ar fi apăra- rea antiaeriană. Emiterea de obligațiuni comune europene nu e numai o modalitate de a face rost de bani pentru apărare. Aceasta oferă concomi- tent șansa consolidării euro în raport cu dolarul, în calitate de valută de rezervă mondială. Capri- ciile administrației Trump încurajează un apetit global pentru o alternativă la dolar care să ofere active sigure. Exemplul Germaniei Tabu-ul contra datoriei comune europene acțio- nează cel mai puternic în frugala Germanie. El a fost încălcat parțial în contextul pandemiei. Acum va fi probabil măturat cu totul. Frie- drich Merz, prezumtivul cancelar german, acțio- nează deja pentru a amen- da Constituția, excluzând din ea piedicile antideficit referitoare la cheltuielile bugetare pentru armată și infrastructură. Prudența fiscală care a caracterizat- o până acum îi permite Germaniei să se împru- mute mai ușor decât Fra- nța și Regatul Unit, care sunt deja grav îndatorate. O formă de keynesianism militar ar putea re-stimula cea mai mare economie europeană. După cum a spus un important aface- rist francez, cu o doză serioasă de ambivalență: „E cât se poate de limpe- de. Germanii nu-și pot vinde mașinile. Așa că vor face tancuri”. Noul triumvirat Ultimul favor făcut de Trump Europei a fost accelerarea dezghețului post-Brexit între UE și Regatul Unit. Sir Keir Starmer și Emmanuel Macron, conducătorii bri- tanic și francez, colabo- rează strâns în chestiunea Ucrainei. Iar împreună cu Merz ar putea forma un triumvirat puternic. Un mecanism pentru crește- rea cheltuielilor militare ar putea fi reprezentat de un nou fond european de apărare, la care ar putea participa și Londra. Lucru care, în plus, ar mai inaugura și o nouă formă de cooperare a Regatului cu UE, fără a mai redeschide însă cutia Pandorei - Brexit. Momentul unei șanse Perspectiva corectării unora dintre neajunsurile pricinuite de Brexit subli- niază faptul că acest moment nu este numai unul de pericol pentru Europa. E și momentul unei șanse. Europa poate oferi acum în mod plauzi- bil un mediu de afaceri mai stabil decât America lui Trump - lucru care s- ar putea să fie deja vizibil în evoluția burselor din SUA și UE. Cum Admi- nistrația Trump își întețe- ște și atacurile asupra uni- versităților americane, mai există și șansa atrage- rii în Europa a unor cer- cetători de seamă. Difere- nța între salariile și fon- durile de cercetare din America de Nord, respec- tiv Europa e mare. Însă sumele totale implicate sunt mici comparativ cu cheltuielile militare. Vor fi divergențe și regrese din belșug pe drumul către o mai mare unitate europeană. Franța și Ger- mania deja se ciondănesc pe tema modului în care va fi cheltuit fondul mili- tar al UE. Și orice astfel de divergențe le va ali- menta scepticismul ace- lora care afirmă că Euro- pa nu va izbuti niciodată să-și pună ordine în lucruri. Dar dubii și regrese similare au existat și pe drumul accidentat către clădirea comunității originare europene, cea a Cărbunelui și Oțelului din anii '50, precum și în cazul monedei unice în anii '90. Însă liderii euro- peni au ajuns într-un final la destinație, tocmai fiin- dcă exista un imperativ politic covârșitor de a se pune de acord. Toate marile salturi înainte rea- lizate de Europa în dire- cția unității au fost provo- cate de șocuri geopolitice - mai întâi sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial; ulterior încheie- rea războiului rece. Acum, grație lui Trump, asistăm la finalul alianței transatlantice. Europa a răspuns cu forță și inven- tivitate la cele două mari provocări anterioare. Și o poate face din nou. Comisia Europeană a propus contractarea unor împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro, garantate de bugetul UE, pe care statele membre să le poată folosi pentru achi- ziţia de armament - parte a unui efort comun al capita- lelor europene de a-şi con- solida rapid apărarea ca reacţie la revenirea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA. „Aceste împrumuturi ar trebui să finanţeze achiziţii de la producători euro- peni, pentru a sprijini industria noastră de apă- rare”, a declarat marţi în Parlamentul European pre- şedinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Asta înseamnă că banii vor fi cheltuiţi doar pe arme fabricate în ţări mem- bre ale UE şi în alte state europene cu viziuni simila- re, precum Regatul Unit, Norvegia şi Elveţia, potri- vit oficialilor familiarizaţi cu planurile sale. Pentru a fi implementa- tă, propunerea va avea nevoie de sprijinul unei majorităţi calificate a state- lor membre - adică 55% dintre ţări şi 65% din popu- laţia Uniunii. Dacă se va ajunge la un acord, rămâne de văzut câte ţări vor accesa aceste fonduri, care vor fi în spe- cial în avantajul statelor membre cu un cost al împrumuturilor mai ridicat decât cel al UE. Condiţia impusă de von der Leyen - „cumpărăm european” - vine în contex- tul în care Franţa şi Germa- nia se confruntă în privinţa modului în care pot fi chel- tuiţi banii din bugetul UE pentru apărare. Franţa sus- ţine de multă vreme ideea de „autonomie strategică” şi a pledat pentru limitarea cheltuielilor în afara blocu- lui comunitar. UE vrea să investească masiv în armament propriu Agresivitatea în declaraţii a noilor oficiali americani faţă de UE catalizează pașii către o mai mare unitate europeană. Cei care vedeau Europa dezbinată constată că Bătrânul Continent îşi face planuri pentru o apărare comună şi se vede deja şi o apropiere UE-Marea Britanie Trump face Europa măreaţă din nou