Monitorul de Botosani

Legea 243/2024 pri- vind protecţia consuma- torilor referitoare la cos- tul total al creditării şi la cesiunea de creanţe, prin care se reglementează atât dobânzile creditelor ipotecare, cât şi ale celor de consum, oferite de instituţiile financiare nebancare (IFN), a intrat de ieri în vigoare,a anun- ţat Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consu- matorilor (ANPC). Potrivit instituţiei, în cazul creditelor ipoteca- re pentru investiţii imobiliare, legea men- ţionează că DAE (dobânda anuală efecti- vă) nu poate depăşi cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR. În cazul creditelor de consum, DAE nu poate depăşi cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR. Prin excepţie de la această prevedere, au fost stabilite trei praguri, în cazul creditelor de consum, prin care valoa- rea totală plătibilă nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului concomitent cu: pentru creditele în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 1% pe zi; pentru creditele în valoare cuprinsă între 5.001-10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,8% pe zi; pentru creditele în valoa- re cuprinsă între 10.001- 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,6% pe zi. Dacă valorile dobân- zilor sunt mai ridicate decât cele prevăzute anterior, acestea trebuie reduse, la cererea consu- matorilor, fie pe cale amiabilă, fie în urma apelării la instituţiile sta- tului cu atribuţii în domeniu, precizează ANPC. MONITORUL de BOTOŞANI MARŢI, 12 NOIEMBRIE 2024 8 NAŢIONAL 1 Euro - 4,9749 lei 1 Dolar - 4,6601 lei Cursul valutar BNR, pentru 11.11.2024 0,0001 0,0423 Victor Negrescu, vice- președinte al Parlamentu- lui European, a declarat ieri că în acest moment există trei scenarii privind posibila intrare a Româ- niei și Bulgariei în spațiul Schengen cu frontierele terestre. El a spus că pri- mul scenariu, cel mai optimist, e o schimbare rapidă a poziției Austriei și o decizie luată până la 1 decembrie, în mandatul actualei Comisii Europe- ne. Al doilea scenariu enu- nțat de Negrescu, care l-a catalogat drept „cel mai probabil”, constă în lua- rea unei decizii pentru intrarea României și Bul- gariei în Schengen teres- tru la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 12 decembrie. Al treilea scenariu ar fi cel negativ, în care veto- ul s-ar perpetua. Negrescu a declarat într-un dialog cu ziariști români că, în calitate de negociator al Parlamentu- lui european pentru buge- tul UE în 2025, a cerut creșterea cu 31 de milioa- ne de euro a bugetului Parchetului European. „EPPO a folosit până acum softul și personalul Comisiei Europene pe zona de cybersecurity, dar acum are nevoie de ale sale. EPPO a cerut această suplimentare de buget, dar Comisia Euro- pană şi statele membre nu vor să le aloce aceas- tă suma, e straniu. Noi susținem această aloca- re” , a spus el. Lege care pune frână la dobânzile uriaşe la credite Trei scenarii de aderare la Schengen terestru Până la finele acestui an s-ar putea să avem o nouă decizie R omânia are o dina- mică anuală înaltă a salariilor, a menționat ieri guvernato- rul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea trimestrială a raportului asupra infla- ției. Acesta a atras atenția că datele dintre salarii și productivitate sunt decore- late. „Economia se autore- glează, însă, din păcate, cu inflație și deficite mai mari” , a sintetizat Isăres- cu. Acesta a făcut referire la majorarea salariului minim și la salariile din sectorul public. Banca Națională a revizuit prog- noza de inflație pentru finalul anului de la 4% la 4,9%. Iar noul scenariu nu ține cont și de planul fis- cal, care încă nu a fost adoptat. Măsurile pentru reducerea deficitului ar putea avea un nou impact asupra inflației. Guverna- torul a spus că BNR așteaptă acest program credibil de corecție macroeconomică, pentru că în funcție de el va defini politica monetară. Guvernatorul Băncii Naționale a României a prezentat, ieri, Raportul trimestrial asupra inflaţiei. BNR a revizuit în sus prognoza de inflație pentru sfârșitul anului curent, la 4,9 la sută, date fiind evo- luțiile și perspectivele mai nefavorabile pe segmentul alimentelor. În plus, pre- siuni mai ample celor pro- iectate anterior au decurs din dinamici salariale mai ridicate în economie, implicit și costuri mai mari cu forța de muncă, cu impact în special asupra tarifelor serviciilor, arată instituția. Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pro- nunțată în semestrul I 2025, arată cea mai recen- tă prognoză a Băncii Naționale a României. Amintim că, în 8 noiembrie, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, a decis menținerea ratei dobânzii de politică mone- tară la nivelul de 6,50 la sută pe an. BNR susține că rata inflației va rămâne deasu- pra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul unor efecte de bază, dar și al secetei severe din 2024 și al majorării cotațiilor unor mărfuri, de natură să afec- teze în continuare dinami- cile prețurilor alimentelor și energiei. Rata anuală a inflației își va relua ulterior descre- șterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din pro- iecția precedentă, cobo- rând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului țintei și rămâ- nând în proximitatea aces- teia până la finele orizon- tului prognozei. Descreșterea va conti- nua să fie antrenată de efecte de bază dezinflațio- niste, cărora li vor alătura influențele așteptate să vină din decelerarea cre- șterii prețurilor importuri- lor, precum și din ajustarea descendentă a anticipații- lor inflaționiste pe termen scurt – pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în pro- iecția precedentă -, dar și din restrângerea mai rapi- dă a excedentului de cere- re agregată, comparativ cu previziunile anterioare. Principalele declarații ale guvernatorului Mugur Isărescu: -Suntem pentru creșteri salariale, dar datele sunt decorelate și dacă sunt decorelate semnificativ cu creșterea productivității, diferența se duce fie în deficitul extern, deficitul de cont curent, fie într-o inflație mai mare. Econo- mia funcționează și se autoreglează, însă, din păcate, cu inflație și defici- te mai mari -Deficitul de personal calificat continuă să afec- teze activitatea companii- lor; -Indicatorul de încrede- re în economie crește, nu s-a prăbușit, în România; -Investițiile au păstrat o dinamică pozitivă în T2, dar în scădere. Tendința e posibil să se prelungească/ Perspectivă rezervată a mediului de afaceri; -Au crescut importurile -Contul curent nu arată bine. Deloc. Prima de risc se menține cea mai ridica- tă din zonă. -Reintrarea inflației în intervalul țintei este preco- nizată pentru prima parte a anului 2026 -Prognoza o facem cu datele certe pe care le avem. Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară, o ajustare în domeniul fis- cal-bugetar care se va duce și spre o ajustare externă. Creşteri salariale rupte de realitatea economică Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat ieri că măsurile populiste luate în ultima perioadă vor impune o corecţie fiscal- bugetară la anul. Majorarea salariului minim și a lefurilor din sectorul public se fac cu inflaţie și deficite mai mari, iar nota de plată va veni din 2025