Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI MARŢI, 12 NOIEMBRIE 2024 11 INTERNAŢIONAL China a construit un prototip de reactor nuclear terestru pentru o navă de război de mari dimensiuni, fiind cel mai clar semn de până acum că Beijingul se apropie de producerea primului său portavion cu propulsie nucleară. Acest lucru a fost observat în urma unei analize a imaginilor sate- litare și documentelor guvernamentale chineze furnizate agenției Asso- ciated Press. Marina chineză este deja cea mai mare din lume din punct de vedere numeric și se modernizea- ză rapid. Adăugarea portavioa- nelor cu propulsie nuclea- ră la flota sa ar reprezenta un pas major în realizarea ambițiilor sale de a deveni o forță de „ocean albas- tru”, capabilă să opereze pe mări aflate departe de China, într-o provocare globală tot mai mare pen- tru Statele Unite. „Portavioanele cu pro- pulsie nucleară ar plasa China în rândul exclusiv al marilor puteri navale de primă clasă, un grup care este momentan limi- tat la Statele Unite și Fra- nța” , a declarat Tong Zhao, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace din Washington, D.C. „Pentru conducerea Chinei, o astfel de dezvol- tare ar simboliza presti- giul național, stimulând naționalismul intern și ridicând imaginea globa- lă a țării ca o putere de prim rang” . Cercetătorii de la Mid- dlebury Institute of Inter- national Studies din Cali- fornia au declarat că au făcut această descoperire în timpul unei investigații într-o zonă montană aflată în apropierea orașului Leshan, din provincia chi- neză Sichuan (sud-vestul Chinei), unde bănuiau că China construiește un reactor pentru a produce plutoniu sau tritiu pentru arme. În schimb, aceștia au ajuns la concluzia că China construiește un reactor prototip pentru o navă de război de mari dimensiuni. Proiectul de la Leshan este denumit Longwei, sau Proiectul „Puterea Dragonului”, și este, de asemenea, menționat în documente ca Proiectul de Dezvoltare a Energiei Nucleare. Nici Ministerul Apără- rii din China, nici Minis- terul Afacerilor Externe nu au răspuns solicitărilor de comentarii. Kremlinul a negat ieri informațiile potrivit cărora președintele ales al SUA, Donald Trump, ar fi vorbit cu președinte- le rus Vladimir Putin în ultimele zile și a declarat că președintele rus nu are încă planuri concrete de a vorbi cu Trump, trans- mite Reuters. The Washington Post a transmis duminică, pentru prima dată, că această convorbire a avut loc, citând surse neiden- tificate, și a relatat că Donald Trump i-a spus lui Vladimir Putin că nu ar trebui să escaladeze războiul din Ucraina. Reuters a relatat, de ase- menea, despre convorbi- re, citând o sursă neiden- tificată. „Acest lucru este complet neadevărat. Aceasta este pură ficțiu- ne, este doar o informa- ție falsă”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Acesta este cel mai evident exemplu al cali- tății informațiilor care sunt publicate acum, uneori chiar și în publi- cații destul de reputate” , a spus Peskov. Întrebat dacă Putin are planuri pentru orice con- tacte cu Trump, Peskov a spus: „Nu există încă pla- nuri concrete”. Președintele-ales al SUA, Donald Trump, ar fi discutat joi la telefon cu Vladimir Putin - prima astfel de discuție între cei doi după ce Trump a câștigat alegeri- le prezidențiale america- ne - au declarat duminică sub protecția anonimatu- lui mai multe surse citate de Washington Post. În cadrul convorbirii, Trump i-ar fi solicitat președintelui rus să nu „escaladeze” războiul din Ucraina și i-a rea- mintit liderului de la Kremlin de prezența „considerabilă” a trupe- lor americane în Europa. Donald Trump a vorbit la telefon din reședința sa de vacanță din Flori- da, conform surselor citate. De asemenea, cei doi au discutat despre obiec- tivul reinstaurării păcii pe continentul european, iar Trump și-a exprimat interesul în a avea noi convorbiri cu Putin pen- tru a discuta despre „încheierea în curând a războiului din Ucraina” , precizează publicația americană. Ș eful diplomației eu- ropene, Josep Bor- rell, a avertizat ieri, într-un interviu acor- dat EFE, de la Kiev, că Europa trebuie să fie pre- gătită pentru posibilitatea de a primi mai puţină pro- tecţie de la Washington. „Nu ne putem gândi că umbrela protectoare a Sta- telor Unite va fi mereu deschisă şi că ne va garanta securitatea pe care, în primul şi-n primul rând, trebuie să ne-o garantăm singuri ”, a declarat Borrell, într-un bilanţ al celor cinci ani în care s-a aflat la conducerea diplomaţiei comunitare, cu puţin timp înainte de a-şi încheia ultima vizită în Ucraina în această calitate. Înconjurat de tancuri ruseşti distruse, expuse în Piaţa Sf. Mihail din capita- la Ucrainei, unde a reafir- mat continuitatea sprijinu- lui european după victoria lui Donald Trump la ale- gerile prezidenţiale din SUA, Borrell s-a declarat artizanul promovării auto- suficienţei europene în chestiuni de securitate. „Eu nu am avut nevoie ca Trump să ajung la preşe- dinţia SUA pentru a decla- ra de la bun început că Europa trebuie să-şi asi- gure securitatea şi apăra- rea în mod mai autonom” , a afirmat Borrell, care a subliniat că invazia milita- ră rusă a Ucrainei, în februarie 2022, a făcut ca UE să se îndrepte mai rapid spre acest obiectiv. „Ghearele ursului ” „Când vezi urechile lupului, sau labele ursului, abia atunci reacţionezi, iar în acest caz le-am văzut, chiar dacă este altcineva care plăteşte consecinţele în ceea ce priveşte distrugerea mate- rială şi pierderea de vieţi omeneşti ”, a declarat Bor- rell, cu referire la agresiu- nea militară rusă şi la efec- tele pe care aceasta le are în Ucraina. Politicianul spaniol a reamintit că UE a luat decizii fără precedent în timpul acestui război, precum finanţarea achizi- ţiei de material militar pentru o ţară aflată în răz- boi. Împreună, UE şi state- le membre au contribuit cu o sumă „deloc de neglijat” de aproape 44 de miliarde de euro, a adăugat el. Borrell a mai subliniat că UE este principalul donator al Ucrainei dacă se adaugă ajutorul militar şi civil, aproape jumătate din totalul fondurilor fiind trimise la Kiev de către toţi partenerii săi. Înaltul oficial european a mai menţionat printre progresele către autono- mia strategică europeană şi creşterea cheltuielilor militare pe care, după ani de rezistenţă şi în confor- mitate cu ceea ce ceruse Donald Trump în timpul primului său mandat de preşedinte, au adoptat-o după începerea invaziei ruse asupra Ucrainei ţări cu cea mai mare pondere în UE şi NATO, cum este cazul Germaniei. O lume mai periculoasă Totodată, Borrell a avertizat că aceşti paşi nu sunt suficienţi, ţinând cont de modul în care a evoluat situaţia pe continent şi la nivel internaţional în ulti- mii cinci ani. „Lumea de astăzi este mult mai periculoasă, avem un război care este foarte aproape de graniţe- le noastre, care implică o ţară pe care am declarat- o candidată şi deci parte- ner preferat” , a conchis Borrell, care consideră că este o obligaţie ca Ucraina să fie în continuare ajutată. „Ne-am angajat să ajutăm această ţară şi cred că angajamentele trebuie res- pectate” , a încheiat Bor- rell. Kremlinul neagă discuţia Trump-Putin China îşi face portavion cu propulsie nucleară Europa se pregăteşte să se apere singură în faţa Rusiei Realegerea lui Trump accelerează un plan vehiculat de mai mult timp, şi anume că Europa trebuie să-şi poată asigura securitatea şi apărarea autonom. Josep Borrell, şeful diplomației europene: „Nu ne putem gândi că umbrela protectoare a Statelor Unite va fi mereu deschisă şi că ne va garanta securitatea