Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI MARŢI, 11 MARTIE 2025 11 INTERNAŢIONAL Miliardarul Elon Musk a sugerat că SUA ar trebui să părăsească NATO, în timp ce tensiunile dintre SUA și aliații lor europeni continuă să crească, notea- ză Business Insider. Musk, CEO al Tesla și șef al Departamentului pentru Eficiență Guverna- mentală, a redistribuit duminică pe X o postare pe care scria „Ieșiți din NATO acum!” „Chiar ar trebui”, a scris Musk. „Nu are sens ca America să plătească pen- tru apărarea Europei”, sus- ţine acesta. Actuala admi- nistrație de la Casa Albă a avut o relație din ce în ce mai tensionată cu partene- rii săi europeni din NATO, președintele Donald Trump criticând în mod repetat cheltuielile de apă- rare ale Europei. Trump a cerut membri- lor europeni ai alianței să crească cheltuielile de apă- rare la 5% din PIB - sem- nificativ mai mult decât cheltuiește în prezent orice membru, inclusiv SUA. În primul său mandat, Trump a amenințat, de asemenea, că se va retrage din alianță dacă aliații nu vor crește cheltuielile. În timp ce o serie de țări s-au angajat de atunci să facă astfel de schimbări, Trump a rămas sceptic, declarând la începutul acestei luni că SUA nu vor apăra membrii NATO care nu plătesc suficient pentru propria apărare. V iitorul cancelar al Germaniei, Frie- drich Merz, susţi- ne că ar dori discuţii cu Franţa şi Marea Britanie despre împărţirea armelor nucleare, dar nu ca un substitut pentru protecţia nucleară oferită de SUA pentru Europa, relatează Reuters. „Împărţirea armelor nucleare este un subiect despre care trebuie să vor- bim. Trebuie să devenim mai puternici împreună în descurajarea nucleară”, a spus el într-un interviu la radio Deutschlandfunk, la o zi după ce a convenit asupra punctelor centrale ale unui acord de coaliţie între partidul său conser- vator şi partidul social- democrat SPD. „Ar trebui să vorbim cu ambele ţări (Franţa şi Marea Britanie), întot- deauna şi din perspectiva suplimentării scutului nuclear american, pe care desigur dorim să-l vedem menţinut” , a adăugat el. Germania, din cauza trecutului său din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a angajat la o apărare non-nucleară printr-o serie de tratate internaţionale, dar partici- pă la acordurile NATO de partajare a armelor. La un summit de joi la Bruxelles, liderii din UE au susţinut planurile de a cheltui mai mult pentru apărare, pe fondul temeri- lor că Rusia, încurajată de războiul său din Ucraina, ar putea ataca în viitor o ţară din UE şi că Europa nu se mai poate baza pe SUA pentru ajutor. Poziţia mai dură a lui Merz asupra securităţii şi migraţiei reflectă un pei- saj politic în schimbare, în care Alternativa pentru Germania (AfD), partid de extremă dreapta, a crescut şi a devenit a doua formaţiune ca mărime din ţară. Planurile Germaniei de a înăspri legile privind migraţia nu intră în con- flict cu regulile paneuro- pene de migraţie care urmează să fie introduse de Bruxelles, a spus Merz. „Vrem solidaritate europeană, dar Germania are, în mod natural, drep- tul de a-şi apăra securita- tea şi ordinea” , a spus el. Merz a afirmat că vrea să formeze o coaliţie până la Paşte, care va fi 20 apri- lie anul acesta. El a spus că va face presiuni pentru ca parla- mentul pe final de mandat să adopte două pachete financiare majore privind infrastructura şi apărarea şi modificări ale regulilor de împrumut de stat cunoscute sub numele de „frâna datoriei”. Macron ar fi dispus la cooperare Franța nu poate suplini deocamdată capacitatea de descurajare nucleară oferită SUA, spun anali- zele publicate de platfor- ma The Conversation și think-tank-ul Center for Strategic and Internatio- nal Studies. Cert este însă că propu- nerea Parisului, care vine pe fondul incertitudinii relației transatlantice, a provocat nemulțumire la Moscova Într-un discurs drama- tic ținut miercurea trecută, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că va discuta cu aliații europeni posibilita- tea de a folosi capacitatea de descurajare nucleară a Franței pentru a proteja continentul de amenință- rile rusești, pe fondul îngrijorărilor legate de o potențială retragere a Sta- telor Unite din alianță. Macron a descris Rusia drept o „amenințare la adresa Franței și a Euro- pei” și a declarat că a decis „să deschidă dezba- terea strategică privind protecția aliaților noștri de pe continentul euro- pean prin descurajarea noastră (nucleară)”. Demersul lui Macron a venit după un mesaj tri- mis de câștigătorul alege- rilor germane și probabi- lul viitor cancelar Frie- drich Merz, care a solici- tat recent o discuție pri- vind „partajarea nucleară” cu Franța. Elon Musk vrea ca SUA să iasă din NATO Musk îşi continuă retorica ameninţătoare la adresa europenilor şi foarte prietenoasă cu Rusia Statele europene discută despre un scut nuclear comun Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei: „Împărţirea armelor nucleare este un subiect despre care trebuie să vorbim. Trebuie să devenim mai puternici împreună” Liderii Franţei şi Germaniei se gândesc tot mai mult la varianta în care continentul european va trebui apărat fără susţinerea SUA. Rusia a răspuns deja nervos pro- punerii Parisului, care nu este neapărat nouă, și a semnalat că se simte amenințată de o eventuală extindere a umbrelei nucleare fran- ceze. Critici au venit și din interiorul Franței, în special din partea parti- delor de extremă dreapta sau stân- ga. Dincolo de asta, lucrurile nu sunt deloc simple, au avertizat experții, care cred că în acest moment Franța nu poate suplini capacitatea de des- curajare nucleară oferită SUA. Iar mișcarea, menită să ofere liniște aliaților europeni, ar putea genera și riscuri. Franţa și Marea Britanie deţin arme nucleare Franța și-a dezvoltat inițial arse- nalul nuclear ca răspuns la ameni- nțarea invaziei sovietice și pentru a evita orice dependență de SUA, scrie într-o analiză pentru platforma The Conversation Benoît Grémare, cercetător asociat la Institutul pen- tru Studii de Strategie și Apărare, Universitatea Jean Moulin Lyon 3. Conform unei doctrine pe care liderii politici au reafirmat-o în mod regulat, statul francez poate utiliza arsenalul său strategic în cazul unui atac împotriva intereselor sale vita- le. Franța și Marea Britanie sunt singurele două țări de pe continen- tul european care dispun de arme nucleare. În prezent, Franța dispune de aproape 300 de focoase nuclea- re, care pot fi lansate din avioane sau din submarine. Marea Britanie are aproximativ 250. Marea diferență este că arse- nalul francez este suveran – adică dezvoltat în întregime de Franța – în timp ce Marea Britanie se bazează pe contribuția tehnică a SUA. Acest lucru oferă Parisului o mare libertate de acțiune în defini- rea doctrinei sale. De asemenea, Franța poate vorbi în numele Uni- unii Europene, din care face parte încă de la crearea sa. Înlocuirea descurajării extinse a SUA în forma sa actuală ar necesi- ta eforturi susținute În situația actuală, spune Che- vreuil, forțele nucleare franceze și britanice doar completează descu- rajarea extinsă a SUA, dar nu ar constitui o soluție viabilă în cazul unei retrageri bruște a forțelor nucleare americane. Dacă 290 de focoase nucleare reprezintă valoarea pe care Franța o acordă apărării existenței sale, acest preț pare să neglijeze dimen- siunea continentului european, iar logica o confirmă: puteri nucleare de talie continentală precum SUA și Rusia - și, în curând, China - dis- pun de un arsenal de aproximativ 1.000 de focoase termonucleare, spune el. Kremlinul răspunde nervos