Monitorul de Botosani

Sute de oameni au ieșit ieri în stradă, în Bucu- rești, să protesteze după îndemnul lui Călin Geor- gescu de boicotare a supermarketurilor. Mani- festațiile au început în Piața Victoriei, unde susținătorii acestuia au strigat „libertate” și „turul doi înapoi”, și au conti- nuat în fața Guvernului. După ce Klaus Iohannis a anunțat că își dă demisia, protestatarii au devenit violenți și s-au îmbrâncit cu jandarmii, care au fost nevoiți să folosească gaze lacrimogene. După amiază, mai mulți protestatari au ple- cat din Piața Victoriei, însă câteva sute au rămas în fața guvernului, unde scandau în continuare „Libertate”, „Curățenie genertală” și „Nu plecăm acasă, până nu câștigăm libertatea noastră”. Anterior, mai mulţi susținători ai lui Călin Georgescu au îmbrâncit un protestatar, pe care l- au catalogat drept instiga- tor, și l-au dus la jandar- mii prezenți la protest. Susținătorii lui Călin Georgescu au fost vio- lenți, din nou, şi cu echi- pa Digi24 și au întrerupt transmisiunea în direct a jurnalistului Vali Stan. La un moment dat, jan- darmii au fost nevoiți să folosească gaze lacrimo- gene. Violențele la pro- testul lui Călin Georgescu din Capitală s-au intensi- ficat imediat după anunțul lui Klaus Iohannis că pleacă din funcţie. Unii dintre protestatari au început să strige imediat „Sacrificați-vă” sau „A venit momentul sacrifi- ciului”. Protestatarii țipau la jandarmi: „Mamele voastre sunt aici. Ce o sa faceți? Dați în ele?”. Un ucrainean a fost ridicat de jandarmi și dus la ambulanță pentru îngri- jiri, după ce s-a încăierat cu susținătorii lui Călin Georgescu. Protestatarii strigau că e un instigator. MONITORUL de BOTOŞANI MARŢI, 11 FEBRUARIE 2025 8 NAŢIONAL 1 Euro - 4,9765 lei 1 Dolar - 4,8173 lei Cursul valutar BNR, pentru 11.02.2025 0,0002 0,0233 Proteste violente ale susţinătorilor lui Georgescu La un moment dat, jandarmii au folosit gaze lacrimo- gene pentru a-i potoli pe protestatari K laus Iohannis a anunțat ieri că d e m i s i o n e a z ă peste două zile (miercuri, n.r.) din funcția de preșe- dinte, pe motiv că procedu- ra de suspendare a sa demarată în Parlament ar declanșa o criză politică. Inițiativa de suspendare a aparținut Partidului Oamenilor Tineri (POT), un partid extremist și izola- ționist condus de Ana Maria Gavrilă (ex-AUR) și care s-a declarat susțină- toare a candidatului pro- rus Călin Georgescu. Inițial, la cererea de sus- pendare s-au raliat parla- mentarii AUR și SOS, dar toate semnăturile acestora nu au fost suficiente pentru a atinge pragul cerut de lege, de o treime din numă- rul parlamentarilor. De remarcat o ciudățe- nie politică: deși AUR are cel mai mare număr de parlamentari dintre parti- dele izolaționiste, nu parti- dul lui Simion a inițiat cererea de suspendare a lui Iohannis, ci a lăsat inițiati- va pentru POT. Decizia a venit pe fondul eforturilor lui George Simion de a-și schimba imaginea de lider extremist într-una de politi- cian mainstream, prin intrarea AUR în grupul european ECR condus de Giorgia Meloni și câștiga- rea postului de vicepreșe- dinte ECR. După ce Birourile Per- manente reunite al Senatu- lui și Camerei Deputaților au respins de două cererea POT, AUR și SOS pentru suspendarea lui Klaus Iohannis, a venit momentul intrării în scenă a USR. Partidul condus de Elena Lasconi a decis să dea partidelor izolaționiste semnăturile necesare pen- tru ca cererea de suspenda- re să fie validată de condu- cerea Parlamentului. Acesta a fost momentul care a declanșat procedura parlamentară de suspenda- re a lui Klaus Iohannis printr-o decizie luată ieri de Birourile Permanente reu- nite, care au stabilit calen- darul suspendării. La doar câteva zeci de minute după decizia Parla- mentului, Klaus Iohannis a anunțat într-o conferință de presă că demisionează din funcția de președinte al României. „Pentru a scuti Româ- nia și pe cetățenii români de această criză, de aceas- tă evoluție inutilă și negati- vă, demisionez din funcția de președinte al României, voi pleca din funcție poi- mâine, pe 12 februarie” , este fraza rostită de Iohan- nis la Cotroceni. Cine asigură interimatul Potrivit Constituției României, dacă funcția președintelui rămâne vacantă, în caz de demisie, de demitere din funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor ori de deces, interimatul se asigu- ră, în ordine, de președinte- le Senatului ori, dacă aces- ta refuză, de președintele Camerei Deputaților. În prezent, în România, președintele Senatului este Ilie Bolojan. Acesta poate deveni președinte interi- mar al României până la alegerea noului președinte al țării. Dacă va prelua interimatul funcției de președinte al României, Ilie Bolojan va trebui să demisioneze din fruntea Senatului, dar și din frun- tea PNL. Președintele Camerei Deputaților este Ciprian Șerban. „Curtea Constituţională trebuie să constate vacanţa funcţiei şi să trimisă o scrisoare la Guvern şi la Parlament pentru a se stabili cine îndeplineşte funcţia de pre- şedinte interimar. Consti- tuţia spune că funcţia aceasta poate fi îndeplinită de către preşedintele Sena- tului sau preşedintele Camerei Deputaţilor, dar nu este o ordine obligato- rie. Dacă preşedintele Senatului refuză, poate să fie preşedintele Camerei Deputaţilor ”, a declarat Augustin Zegrean. Constituţia spune că în această situaţie, din acea zi (depunerea demisiei - n.r.) încep să curgă trei luni în care Guvernul este obligat să organizez alegeri prezi- denţiale. Dar cum este deja stabilită data alegerilor prezidenţiale şi pică în aceste trei luni, suntem în situaţia normală, a mai pre- cizat fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean. Alegerile prezidențiale au fost stabilite pentru 4 mai 2025, primul tur, și 18 mai, al doilea tur. Președintele interimar preia doar atribuțiile constituționale ale președintelui, cu unele limitări. Mai exact: -Reprezintă statul român pe plan intern și internaţional; -Promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora; -Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor; -Poate adresa mesaje Parlamentului; -Poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului; -Poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrului; -Îndeplinește funcția de comandant suprem al forțelor armate; -Poate participa la ședințele Guvernului. Potrivit articolului 98, alineatul (2) din Constituție, președintele interimar nu poate îndeplini atribuțiile prevăzute de articolele 88-90, adică: -Nu poate dizolva Parlamentul; -Nu poate iniția un Referendum; -Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice. Când avem alegeri Ce urmează după demisia lui Iohannis Scena politică românească s-a cutremurat din nou ieri, cu anunţul intempestiv al lui Klaus Iohannis că pleacă de la Cotroceni. În caz de suspendare în Parlament, Klaus Iohannis pierdea facili- tăţile oferite foştilor şefi de stat, astfel că a optat imediat pentru plecarea benevolă din funcţie