Monitorul de Botosani

Gândite, probabil, inițial, ca bienală, Zilele Eminescu revin între colinele moldave în 1971, cu Ediția a III-a, ocazionată, la fel ca și cele trei anterioare, de ziua morții lui Eminescu. (Până la edițiile care consacrau ziua nașterii Luceafărului vor mai trece câțiva ani.) Se anunțau și la această ediție „cunoscuţi oameni de cultu- ră şi artă din întreaga ţară, cercetători şi exegeţi ai ope- rei eminesciene, scriitori, publicişti, mii de iubitori ai poeziei, veniţi să-i aducă un sincer şi vibrant omagiu: flori de vară şi flori de gîn- duri şi cuvinte pe altarul Ipoteştilor”. O suită de manifestări s- a produs în cele trei zile (11-13 iunie): şezători lite- rare, pelerinaje la Muzeul memorial de la Ipoteşti, recitaluri de versuri, specta- cole omagiale de sală şi în aer liber. Manifestarea se pretindea mai puțin festivis- tă, de o largă aderenţă a publicului larg. Ediția s-a deschis, firesc, la Botoșani, cu un „Coloc- viu științific eminescian”, care a continuat la Dorohoi, revenind la Botoșani pentru ultima zi de comunicări. Temelor tendențioase, lega- te de ideologia la zi, formu- lărilor patetice le iau locul, cu puține excepții, comuni- cările bazate pe studiu intrinsec al textului sau bio- grafiei eminesciene: „Dru- muri noi către ființa lui Eminescu și catedra națio- nală închinată lui” (Augus- tin Z. N. Pop), „Amintiri din familie” (Gheorghe Eminescu), „N. Iorga des- pre Mihai Eminescu” (Ghe- orghe Bulgăr), „Mihai Emi- nescu, model lexical” (Ale- xandru Graur), „Eminescu și Blaga” (Mircea Vaida), „Publicații botoșănene des- pre Mihai Eminescu” (Ghe- orghe Jaucă), „Eminescu, pe baza unor manuscrise inedite” (Victor Crăciun), „Nume proprii în creația lui Eminescu” (Viorica Flo- rea), „Scrisoarea I, date și interpretări noi” (Dumitru Murărașu), „Prieteni ai lui Mihai Eminescu” (Gh. Car- daș), „Eminescu despre folclor” (Grațian Jucan), „Eminescu peste hotare” (Ion Magda Potopin), „Andreescu și Eminescu” (Radu Bogdan), „Casandra «dulce înger blând», iubita de la Ipotești” (I. D. Marin), „Noi date despre reprezen- tarea lui Mihai Eminescu în arta plastică” (Ovidiu Olaru), „Traduceri din opera lui Mihai Eminescu” (Iosif Naghiu), „Eminescu în cartea de aur a Acade- miei” (Petre Popescu Gogan), „Influența lui Emi- nescu asupra poeziei tinere românești” (Constantin Crișan), „Valori stilistice în poezia lui Eminescu” (Ale- xandru Median), „Emines- cu, precursor al simbolis- mului” (Emil Manu), „Valoarea stilistică a neolo- gismelor în poezia lui Emi- nescu” (Dan Palade), „Prie- tenia dintre Mihai Emines- cu și Vasile Pogor” (Con- stantin Arhip), „Cu Bene- detto Croce despre creația eminesciană” (Silvestri Ailenei). Spectacolul „Eminescu” (ținut în 1964 și 1969) a fost înlocuit cu premiera pe ţară a piesei „Veronica“ de Claudia Millian-Minulescu. În holul Teatrului„Mihai Eminescu” s-a deschis expoziţia de pictură şi grafi- că a Ligiei Macovei, verni- sată de Radu Bogdan (deși anunțat fusese criticul de artă Ion Frunzetti); în pina- coteca muzeului botoșă- nean a fost vernisată expo- ziția cu lucrări de acuarelă aparținînd Măriei D. Dima (București). Expoziţia documentară „Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu” a fost mutată la Palatul cul- turii din Dorohoi. Elemen- tul nou al ediției după cum îl prezenta Eugen Aron, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, era extinderea și spre alte localități a manifestații- lor. De altfel, Botoșani și Dorohoi făceau schimb de invitați și evenimente: Colocviul se deschidea la Botoșani, continua la Doro- hoi și se încheia la Botoșani; o parte a concur- sului de interpretare (care și-a schimbat denumirea, devenind „Tot mai citesc măiastra-ţi carte”) se produ- cea la Dorohoi; șezătorile literare începeau la Dorohoi și continuau la Botoșani. Tot la Dorohoi, Arta Flores- cu, solistă a Operei Româ- ne, susținea un recital. Filar- monica din Botoșani oferea un concert simfonic la Dorohoi, după care revenea la Botoșani pentru încheie- rea festivităților. În spectacolul de înche- iere, pe o scenă montată pe oglinda lacului din parcul „Mihai Eminescu”, au evo- luat formația corală „Gavri- il Musicescu” din Iași, bale- rinii Natalia Vronski- Gașner și Ioan Băitănciuc, soliști ai operei ieșene, Arta Florescu, artistă a poporu- lui, prim solistă a Operei Române, acompaniată de Filarmonica de stat din Botoșani, dirijată de Radu Paladi. Și festivitatea de înmânare a premiilor pentru concursul de interpretare a poeziei eminesciene „Tot mai citesc măiastra-ți carte” a fost pe scena de pe lac. Concomitent, în sala Teatrului de stat „Mihai Eminescu” a avut loc trage- rea la sorți a concursului cu premii, organizat de Comi- tetul județean pentru cultură și artă al județului: Premiul I - un aparat de radio cu tranzistori; premiul II - un ceas de mină; premiul III - un stilou „Pelikan”. La Bucecea, Cristinești, Săveni, Darabani, Suharău, Coțușca, Frumușica, Flă- mînzi, Vârfu Câmpului și Ștefănești au fost organizate șezători literare la care au participat scriitori, cercetă- tori și alte personalități de cultură, artiști profesioniști și amatori. În curtea de la Ipotești, teatrul botoşănean a prezen- tat spectacolul de sunet şi lumină - „Fiind băiet păduri cutreieram” (oare ace- lași?)”, pe un scenariu de Victor Crăciun și Eugen Aron. Iar comuna Mihai Eminescu, din care făceau parte Ipoteștii, se pregătea și altfel pentru manifestări. Primarul de atunci al comu- nei Mihai Eminescu, Ion Haucă, se pregătea pentru prestigioșii oaspeți: „pentru ca toți cei ce ne vor vizita să se simtă bine, să plece cu o impresie frumoasă despre gospodarii comunei, comi- tetul executiv al consiliului popular comunal a luat o serie de măsuri organizato- rice, gospodărești și de înfrumusețare”. Dar pe lângă acestea - găsea de cuviință să raporteze prima- rul - „pe agenda cotidiană de lucru a noastră sînt înscrise și imperative majo- re ale actualului sezon, în diferite domenii de activita- te. În agricultură, pînă mier- curi, în ambele cooperative agricole se va termina rări- tul sfeclei de zahăr (270 ha) vom termina, de asemenea, pînă la aceeași dată, prașila mecanică pe întreaga supra- față de porumb; pînă sîmbă- tă, lucrările curente în sec- torul legumicol al C.A.P. Stîncești și recoltarea lucer- nei de pe 300 ha vor fi încheiate”. Și mai ales pen- tru buna desfășurare a aces- tor lucrări, salariații consi- liului popular și-au schim- bat programul de activitate. Sigur că s-au găsit și imperfecțiuni. Astfel, „lucru de necrezut - scria reporterul de la „Clopotul” - librăria de carte din Botoșani care, în aceste zile, oferă spre vînzare iubi- torilor de frumos din Botoșani și oaspeților veniți din țară, doar cîteva volu- mașe de versuri Eminescu, contribuțiile documentare ale profesorului Augustin Z.N. Pop și... cam atît”. Vina cădea pe județul vecin: „Dar, după cum ne spunea trist librarul de aici, depozitul de la Suceava e ... în inventar și în fața acestei calamități naturale nu se poate face nimic. Așa că îl sărbătorim pe Eminescu cum putem. Care să fie explicația acestui dezinte- res? Poate faptul că poetul nu-i din județul în care tră- iește instituția care dirijează mișcarea cărților în nordul Moldovei?” („De necre- zut”, în: „Clopotul”, nr. 3155, 11 iunie 1971, p. 2). Era, de altfel, perioada amplelor desfășurări de manifestații cultural-artisti- ce de mase, fiecare județ venea cu inițiative ce des- cindeau din tradițiile locale. Abia încheiate „Zilele Emi- nescu”, Botoșanii anunțau concursul „Republică, măreață vatră”, Suceava - concursul literar „Nicolae Labiș”, Vasluiul organiza cea de a patra ediție a mani- festației de la Podul Înalt „Neam de eroi“, Bacăul - a patra ediție a „Retortei de cristal“, Neamțul - serbările „Războienilor”. Ala Sainenco, Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” MONITORUL de BOTOŞANI MARŢI, 11 FEBRUARIE 2025 7 LOCAL Sfânta împărăteasă Teodora S-a născut în jurul anilor 810-815 în orașul Elissa din Paflagonia (o regiune din nordul Asiei Mici), din părinți cre- știni. Teodora a mai avut doi frați și trei surori. Este aleasă soție de împăra- tul Teofil (829-842) datorită răspunsu- lui primit în urma darului făcut de acesta. Amintim că împăratul dăruise un măr fiecărei din cele șapte fete alese de trimișii lui spre căsătoria sa. Chemate la palat a doua zi și întrebate ce au făcut cu mărul primit, cele șase au răs- puns că l-au mâncat, în vreme ce Teo- dora a adus cu sine două mere, grăind: „Mărul cel dintâi, talantul pe care Dumnezeu l-a sădit în mine, ţi-l înapo- iez neatins: este fecioria mea. Cel de- al doilea, asemenea dinarilor, este fiul pe care ţi-l voi dărui”. Se căsătorește cu împăratul Teofil pe 4 mai 830. Au avut șapte copii: cinci fete și doi băieți. Pentru că Teo- dora aducea cinstire sfintelor icoane, iar Teofil era împotriva cinstirii lor, apar neînțelegerile între ei. Teofil va emite două edicte împotri- va cinstitorilor sfintelor icoane, primul în anul 831, al doilea în anul 838, care aveau menirea de a distruge icoanele și de a-i pedepsi aspru pe iubitorii icoa- nelor. Împăratul Teofil moare pe 22 ianua- rie 842. După moartea sa, prigoana împotriva iubitorilor de icoane ia sfâ- rșit. Pe tron ajunge Teodora, pentru că fiul ei, Mihail al III-lea, nu avea vârsta potrivită conducerii imperiului. Dorind să restabilească cultul sfinte- lor icoane, Teodora a convocat în luna martie 843 un sinod în Palatul Kanik- leion (sediul cancelariei imperiale) din Constantinopol. Este ales un nou patriarh de Constantinopol: Metodie. Acesta a alcătuit un document cu denumirea de Synodicon, care cuprin- dea învățătura ortodoxă a Bisericii și condamna toate ereziile și pe toți ereti- cii. Astfel, pe 11 martie 843, la Con- stantinopol, a fost restabilit cultul sfin- telor icoane. Pentru că sinodul de la Constantino- pol s-a ținut în ajunul primei duminici a Postului Mare, s-a stabilit ca prima duminică din Postul Mare să fie numi- tă Duminica Ortodoxiei și să aminteas- că de biruința Bisericii asupra erezii- lor. Mai târziu, Teodora este silită să intre în Mănăstirea Gastrion, unde va primi chipul îngeresc. Sfânta Teodora a rămas în mănăstire până la trecerea ei la cele veșnice, 11 februarie 867. Preot Olivian SANDU Sărbătoarea zilei Din patrimoniul Memorialului Ipoteşti Zilele Eminescu la Botoșani. Ediţia a III-a (1971)