Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI LUNI, 10 MARTIE 2025 14 INTERNAŢIONAL P e fondul unei atitu- dini tot mai rezerva- te a Statelor Unite în ce privește sprijinul militar pentru Europa, ideea for- mării unei armate comune europene revine în centrul dezbaterilor. De-a lungul vremii, majoritatea țărilor europe- ne s-au bazat pe protecția oferită de Statele Unite, considerând că acest spri- jin va fi permanent. Cu toate acestea, experții avertizează că Europa tre- buie să își asume respon- sabilitatea pentru propria securitate. O unificare a forțelor armate ale țărilor europene ar rezulta într-o entitate militară cu resurse consi- derabile. Conform datelor disponibile, statele euro- pene membre NATO (fără SUA) dispun de aproxi- mativ 1,97 milioane de militari activi, depășind astfel Rusia, care are apro- ximativ 1 milion de mili- tari activi. În Topul celor mai puternice armate Sta- tele Unite au aproximativ 1,3 milioane de militari activi, potrivit elpais.com. Un astfel de proiect prin care un grup de state euro- pene care să colaboreze militar, nu pare fezabil fără includerea unor state europene care nu se află în Uniunea Europeană. Marea Britanie și Turcia, țările care nu sunt membre UE dețin armate foarte puternice și totodată fac parte din NATO. Forţa militară a Europei în 2025 Europa dispune de o forță militară semnificati- vă, formată dintr-un număr impresionant de echipamente terestre, aeriene și navale. Cu toate acestea, structura frag- mentată a armatelor națio- nale ridică întrebări despre eficiența unei apărări colective și despre capaci- tatea de coordonare în cazul unui conflict major. Deși are o dotare milita- ră considerabilă, lipsa unei standardizări și dificultățile de interoperabilitate pot reprezenta un obstacol major în desfășurarea efi- cientă a operațiunilor comune. În comparație cu Statele Unite, unde unifi- carea echipamentelor sim- plifică logistica și strategia, Europa trebuie să găsească soluții pentru a-și optimiza capacitățile defensive și a reduce dependența de par- tenerii externi. Analiștii militari spun că problemele cele mai mari apar cu interoperabi- litatea și standardizarea echipamentelor militare. De exemplu, armatele europene utilizează 17 tipuri diferite de tancuri principale de luptă, în timp ce Statele Unite și Rusia folosesc unul singur. Această diversitate poate complica operațiunile comune și logistica. Arsenalul militar al Bătrânului Continent -Tancuri: Aproximativ 15.000 de unități. -Avioane de luptă: Fra- nța, Turcia și Grecia au fiecare peste 200 de avioa- ne de luptă în serviciu -Portavioane: Europa operează patru portavioa- ne active, în timp ce State- le Unite au 11 Europa dispune astfel de o forță militară impre- sionantă, susținută de eco- nomii puternice și industrii de apărare avansate. Cu un număr semnificativ de tan- curi, avioane, nave și alte resurse strategice, armate- le europene reprezintă o putere militară considera- bilă, deși fragmentată. Forţă umană și tehnică -Militari activi: Aproxi- mativ 1,97 milioane -Arme nucleare: 525 focoase -Tancuri: Peste 15.000 de unități -Avioane de luptă: Peste 2.500 de unități -Drone: Aproximativ 1.300 de unități -Elicoptere: Peste 1.200 de unități -Portavioane: 4 unități (comparativ cu 11 ale SUA) -Submarine: Peste 65 de unități -Fregate și distrugătoa- re: Peste 100 de unități -Sateliți militari: Peste 60 În ce privește echipa- mentele militare, statele europene dețin mii de tan- curi de luptă moderne, avioane de luptă avansate precum Eurofighter Typ- hoon, Dassault Rafale și SAAB Gripen, precum și unele arme americane de ultimă generație, cum ar fi avioanele F-35. De aseme- nea, forțele navale europe- ne includ distrugătoare, fregate și submarine moderne. Donald Trump ia în calcul mutarea trupelor americane de la baza ger- mană Ramstein spre Est, în Ungaria prietenului Viktor Orban. În acest timp, europe- nii fac primii pași pentru a pune în mișcare indus- tria de apărare. La scurt timp după ce Uniunea Europeană - fără Ungaria - a anunțat că va investi 800 de miliarde de euro în industria de apărare, pre- mierul polonez Donald Tusk a declarat că țara sa va lua măsuri pentru a introduce serviciul mili- tar obligatoriu. Varșovia ar vrea să aibă o armată profesio- nistă de 500 de mii de cadre, cu tot cu rezerviști. Și bulgarii s-au pus în mișcare. Premierul de la Sofia, Rosen Jeliazkov, a subliniat că Europa are nevoie de o industrie de apărare competitivă. Oficialul bulgar a recunoscut, totuși, că țara se confruntă cu dificultăți de natură tehnologică, din cauza trecutului sovietic. A precizat, însă, că industria de profil face pași mari ca să ajungă la standardele NATO. Bul- garia a alocat peste 2% din PIB pentru apărare. Între timp, vin zvonuri tot mai neliniștitoare de la Washington. Potrivit The Tele- graph, Donald Trump ia în calcul transferul celor 35.000 de militari ameri- cani din Germania spre Europa de Est, mai exact în Ungaria. Premierul maghiar Viktor Orban este unul dintre cei mai apropiați aliați din Euro- pa ai liderului de la Casa Albă. Oficialul de la Buda- pesta a păstrat o relație bună și cu Vladimir Putin, în ciuda conflictu- lui din Ucraina. Iar publicația suedeză „Expressen” susține că Statele Unite au anunțat aliații că intenționează să nu mai participe la exer- cițiile militare din Euro- pa, în perioada următoa- re. Cei mai importanţi experţi în informaţii din Bundestag, parlamentul german, propun o reţea europeană de spionaj, avertizând că Europa nu se mai poate baza pe informa- ţiile din Statele Unite, pe fondul incertitudinii în creştere în relaţiile cu par- tenerul transatlantic, rela- tează POLITICO. Konstantin von Notz, preşedintele comisiei de supraveghere a serviciilor de informaţii din Parla- mentul german, a îndem- nat Germania şi aliaţii săi europeni să îşi creeze pro- pria reţea pentru schimbul de informaţii. „Avem nevo- ie de un format european de cooperare în domeniul informaţiilor – numiţi-l „Euro Eyes” (Ochii Euro- peni) – pentru a ne asigura că statele puternice pot face schimb de informaţii rapid şi sigur, pe baze juri- dice clare”, a declarat par- lamentarul pentru POLITI- CO. „Nu există altă cale pentru creşterea propriilor noastre capacităţi de infor- maţii în viitor”, a adăugat el. Propunerea sa vine în contextul în care fracturile în materie de schimb de informaţii între Statele Unite şi aliaţii săi trag un semnal de alarmă la Berlin. Decizia bruscă a CIA de a suspenda schimbul de informaţii cu Ucraina - confirmată miercuri de directorul John Ratcliffe - a sporit îngrijorarea că res- tricţii similare s-ar putea extinde la Germania, punând în continuare în pericol securitatea Euro- pei. Cât de importante erau aceste colaborări? Spre exemplu, în 2007, CIA a interceptat e-mailuri de la „grupul Sauerland”, o celulă islamistă care plănu- ia atentate în Germania. Serviciile secrete america- ne au împărtăşit informa- ţiile cu oficialii de securita- te germani, permiţând autorităţilor germane să împiedice atacul. Berlinul propune o reţea de spionaj „Euro Eyes” Trump vrea să mute în Ungaria trupele americane din Germania Americanii ar intenţiona să nu mai participe la exerciţii militare din Europa Cât de puternică ar fi o armată europeană Interoperabilitatea ar fi cea mai mare provocare a statelor europene, care uti- lizează spre exemplu 17 tipuri de tancuri, în timp ce SUA sau Rusia folosesc unul singur Chiar dacă UE pare ignorată în ultima perioadă în marile chestiuni globale, adevărul este că o armată comună europeană ar fi o forţă de temut.