Monitorul de Botosani

Șeful bancherilor, despre proiectul ca băn- cile să oprească tranza- cțiile clienților dacă cheltuiesc peste 10% din salariu la păcănele: „Se vrea un Big Brother onli- ne? Ăsta e răspunsul la grijile noastre?” „Băncile sunt obliga- te printr-o inițiativă legi- slativă să monitorizeze și să nu permitem plăți la păcănele mai mari de 10% din salariu. Deci, un Big Brother online. Ăsta e răspunsul la griji- le pe care le avem astăzi? Încă un cost suplimentar pentru o industrie care nu se află deloc, așa cum se spune, în topul profitabilității” , a spus Florin Dănescu, directorul executiv al Asociației Române a Băncilor la conferința „Anul Financiar 2025” organizată de Finmedia. Dănescu spune că problemele României sunt altele și sunt mult mai mari. Și că discutăm prea mult de lucruri mărunte și nu mai obser- văm lucrurile mari care ne pun ștampile și care trebuie să ne îngrijoreze. „Am trecut din per- spectiva nivelului de democrație în zona hibrid. Agențiile de rating au schimbat per- spectiva României de la „stabil” la „negativ”. Nu e o deteriorare a ratingului, dar e un sem- nal că trebuie să ne schimbăm comporta- mentul. Sigur că e foarte greu, pentru că ar fi un punct de inflexiune, ceea ce e foarte greu și nici nu avem experiența asta”, spune Dănescu. El a vorbit la conferi- nță despre gradul scăzut al intermedierii financia- re - printre cele mai mici din UE și care ar trebui ridicat la nivelul mediei europene, dar și despre paradoxul economic românesc: deși 30% din- tre români sunt la limita excluziunii sociale, între 50 și 80% din tranzacții- le imobiliare se fac cu bani cash, ceea ce arată nivelul ridicat al evaziu- nii fiscale. „Dacă te uiți la faptul că 30% din populația României este la nivelul de excluziune socială, te aștepți ca puțină lume să aibă bani să cumpere o casă altfel decât prin credit. Dar când afli că între 50 și 80% din tota- lul tranzacțiilor se fac cu bani cash, nici nu mai știi ce să mai zici” , a afirmat directorul execu- tiv al ARB. MONITORUL de BOTOŞANI LUNI, 10 MARTIE 2025 11 NAŢIONAL 1 Euro - 4,9756 lei 1 Dolar - 4,5791 lei Cursul valutar BNR, pentru 10.03.2025 0,0004 0,0307 Candidatul alianței de guvernare PSD-PNL- UDMR la alegerile prezi- dențiale și-a anunțat, ieri, demisia din Partidul Național Liberal, al cărui membru este de 35 de ani: „E straniu, dar necesar”. Antonescu și-a anunțat demisia din PNL printr-un mesaj postat pe Facebook. „Azi mă simt ca în ianua- rie 1990. Trebuie să apă- răm ce avem mai de preț, trebuie s-o luăm de la capăt. Am petrecut ani extraordinari, am trăit întâmplări, am cunoscut oameni. Am învățat, am construit, am dus bătălii, am trăit nebănuite trium- furi și dureroase înfrân- geri. Am trăit și am făcut istorie. Azi, PNL îmi dă ultima misiune. Trebuie să plec și o fac cu sufletul plin doar de cele bune: de recunoștință, de solidari- tate, de speranță. Rămas bun, PNL, rămas bun, cei mai frumoși ani ai mei!” , a scris Antonescu pe Face- book. Crin Antonescu și-a depus la ora 13.00 candi- datura la alegerile prezide- nțiale din luna mai, fiind al treilea candidat care își înregistrează dosarul la Biroul Electoral Central, după Nicușor Dan și Călin Georgescu. Antonescu, candidatul Alianței Electorale „România Înainte”, a venit la BEC alături de soția sa, Adina Vălean, dar şi cu Marcel Ciolacu, cu Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și alți lideri politici. În ultima săptămână, tot mai multe voci din spațiul public au cerut retragerea lui Crin Antonescu din cursa prezidențială, în favoarea lui Ilie Bolojan, care să fie desemnat candi- dat al alianței PSD-PNL- UDMR. Președinta și can- didata USR la alegerile prezidențiale, Elena Las- coni, i-a cerut președinte- lui interimar Ilie Bolojan să se înscrie în cursa pen- tru Cotroceni și a lansat mai multe apeluri către Crin Antonescu „să dea dovadă de înțelepciune” și să se retragă. Ea a anunțat că își retrage candidatura dacă va candida Bolojan, iar joi s-a întâlnit cu liderul PSD, Marcel Ciolacu. După întâlnirea cu Las- coni, Marcel Ciolacu a spus că scenariul propus de ea, adică susținerea lui Ilie Bolojan în cursa pen- tru prezidențiale, este imposibil de realizat. Bancherii nu vor să blocheze cardurile dependenţilor de păcănele Crin Antonescu a demisionat din PNL şi vrea la Cotroceni T ot mai multe state europene discută despre impunerea serviciului militar obliga- toriu. Ilie Bolojan, preşe- dinte interimar, este de părere că România ar tre- bui să aibă o armată pro- prie, însă de militari profe- sioniști, în contextul în care Europa este tot mai vulnerabilă la amenințările de securitate. Președintele interimar a vorbit, după summit-ul de la Bruxelles, despre nevoia de adaptare a țării la regulile actuale ale războiului. Ilie Bolojan crede că este nevoie de o strategie adaptată la realitățile actuale. „Vedeţi, regulile războiului se schimbă. Întotdeauna ai nevoie de militari în teren, dar deja nu numărul lor este cea mai mare problemă, ci dotările lor şi tot ceea ce înseamnă supraveghere, care dotări de tip drone şi aşa mai departe, sateliţi. Deci, dat fiind această schimbare de reguli, cred că şi noi, ca ţară, dar şi ţările din Europa, trebuie să se adapteze, inclusiv să adapteze comenzile, dotă- rile şi strategia la aceste realităţi care se văd din acest conflict care îl avem în Ucraina” , a mai spus Ilie Bolojan. Serviciu militar impus în Germania De asemenea, în Ger- mania se discută despre impunerea serviciului militar obligatoriu. Friedrich Merz, liderul alianței de centru-dreapta CDU/CSU, formațiunea care a câștigat alegerile parlamentare din Germa- nia luna trecută, a afirmat că este nevoie de mai mulți militari activi. „Avem nevoie de un număr semnificativ mai mare de militari activi. Nu pot avansa o cifră exactă acum, dar este clar că nu ne putem descurca cu efectivele actuale. De ase- menea, este esențial să avem o rezervă mult mai solidă” , a spus el. În aceeași ordine de idei, președintele Asocia- ției Forțelor Armate Ger- mane, Andre Wuestner, s- a declarat, la rândul său, în favoarea unei conscripții inspirate de modelul sue- dez și a cerut îmbunătăți- rea salariilor și condițiilor de muncă din armată. „Trebuie să acționăm în acest an, altfel, din 2026, ne confruntăm cu o pră- bușire a efectivelor” , a avertizat acesta. Alte ţări care își măresc armata Polonia a anunțat deja că va reintroduce serviciul militar obligatoriu, având în vedere problemele de securitate din regiune. De asemenea, Lituania, Danemarca, Suedia, Nor- vegia, Finlanda, Letonia, Austria, Grecia şi Estonia au în prezent o anumită formă de serviciu militar obligatoriu. În Norvegia, femeile şi bărbaţii sunt obligaţi să urmeze stagiul militar în care să înveţe tehnici ele- mentare de autoapărare, dar doar cei cu aptitudini fizice excelente sunt instruiţi pe perioade mai îndelungate. Ce spune preşedintele despre armata obligatorie Tot mai multe state anunţă reintroducerea armatei obligatorii în contextul agresiunii ruse, astfel că şi autorităţile române trebuie să ia măsuri. Ilie Bolojan, preşedinte interimar: „Nu numărul militarilor este cea mai mare problemă, ci dotările lor”