Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI VINERI, 8 NOIEMBRIE 2024 13 CALEIDOSCOP P e 26 septembrie 2018, președintele Venezue- lei, Nicolás Maduro, s-a apropiat de tribuna Adu- nării Generale a Națiunilor Unite din New York. Impu- nător și cu mustață, purtând un costum negru și o cravată roșie aprinsă, Maduro era într-o stare de spirit iritabilă. Acasă, poziția lui politică se deteriora. Fostul șofer de autobuz transformat în auto- crat conducea Venezuela de cinci ani și tocmai „câștiga- se” realegerea într-un scrutin considerat pe scară largă fraudulos. Însă se confrunta cu o opoziție mai puternică decât se aștepta. Protestele anti-guvernamentale zgudu- iau națiunea sud-americană bogată în petrol. Hiperinfla- ția distrugea economia țării. Peste un milion de venezue- leni fugiseră, declanșând o criză a refugiaților. Opţiunea militară De ceva timp, administra- ția Trump lucrase intens pentru a-l îndepărta de la putere pe Maduro - un aliat al Cubei și Rusiei. Fostul președinte Donald Trump chiar a vorbit public despre posibilitatea de a folosi „o opțiune militară, dacă va fi necesar” pentru a rezolva situația din Venezuela. Cu o zi înainte de discursul lui Maduro la Adunarea Gene- rală, Trump, aflat la aceeași tribună a ONU, a numit situația din Venezuela o „tragedie umană” și a denu- nțat „suferința, corupția și decăderea” provocate de regimurile comuniste și socialiste. Când Maduro a început discursul său la ONU, era nerăbdător să riposteze. Țara sa era „victima unei agre- siuni permanente” din partea Statelor Unite „imperiale”, a spus el. Încercarea Venezue- lei de a-și asigura indepen- dența geopolitică - și rezer- vele uriașe de aur și petrol - stârniseră mânia și lăcomia „oligarhiilor continentului și celor care domină din Was- hington”, a adăugat el. Dis- cursul lui Maduro a devenit și mai întunecat. A susținut că o tentativă recentă de asa- sinat asupra sa - două drone explodaseră în timpul unui discurs pe care îl susținea în aer liber, în Caracas - fusese orchestrată de actori miste- rioși din interiorul Statelor Unite. (Oficialii administra- ției Trump au negat public orice implicare în atacul cu drone, iar un membru disi- dent al armatei venezuelene a revendicat ulterior respon- sabilitatea.) Implicarea CIA După acea întâlnire la ONU, administrația Trump și-a intensificat eforturile la nivel global pentru a-l izola și înlătura pe liderul vene- zuelean. Detaliile acelei campanii secrete asistate de CIA, sunt povestite în exclu- sivitate pentru WIRED de opt oficiali ai administrației Trump și foști oficiali ai age- nției care cunosc operațiunea anti-Maduro. Pe 23 ianuarie 2019, lide- rul opoziției venezuelene Juan Guaidó s-a adresat mulțimilor de protestatari entuziasmați la un miting din Caracas. Cu mâna dreaptă ridicată, s-a autoproclamat președinte interimar al Venezuelei, având sprijinul deplin al Adunării Naționa- le, cel mai înalt corp legisla- tiv al țării. Ascensiunea lui Guaidó în 2019 a consolidat convingerea consilierului american pentru securitate națională, John Bolton, că „era momentul să se intensi- fice presiunea” asupra lui Maduro. După discursul lui Guaidó, administrația l-a recunoscut ca lider legitim interimar al Venezuelei și a început să convingă și alte țări să facă același lucru. (Aproximativ 60 de țări aveau să-l recunoască în cele din urmă pe Guaidó.) La sfâ- rșitul lunii ianuarie, adminis- trația Trump a anunțat și cele mai dure sancțiuni de până atunci legate de Venezuela, vizând compania petrolieră de stat a țării și înghețând miliarde de dolari din active- le statului venezuelean. În acea perioadă, administrația s-a îndreptat către CIA, pen- tru a cere sprijinul agenției în îndepărtarea lui Maduro. CIA a format rapid o Forță Operativă pentru Venezuela. Această grupare avea o misiune dificilă. Înainte de directiva adminis- trației Trump, Venezuela era o prioritate scăzută la Lan- gley, iar capabilitățile trebu- iau construite de la zero. Foarte repede, forța operati- vă s-a lovit de obstacole. A trebuit să lupte - uneori fără succes - pentru acces la resurse importante, cum ar fi echipele de hacking de elită ale CIA și NSA. Aceste echipe lucrau, de obicei, la ținte mai importante. De fapt, când oficialii adminis- trației au cerut redirecționa- rea resurselor de hacking NSA către Venezuela, un fost oficial din era Trump a spus că liderii de vârf ai Pen- tagonului „s-au opus vehe- ment”. În cele din urmă, CIA a reușit să efectueze un atac perturbator împotriva lui Maduro: un atac cibernetic asupra sistemului de salarii administrat de stat, folosit pentru a compensa membrii armatei venezuelene, con- form a patru oficiali ai admi- nistrației Trump și foști ofi- ciali CIA. Această acțiune a fost concepută pentru a determina ofițerii militari venezueleni instabili să trea- că de partea lui Guaidó. Campania secretă condu- să de CIA a avut și alte dire- cții. Agenția a lansat o cam- panie de influență secretă pentru a răspândi conținut pro-democrație online în Venezuela, a inițiat un pro- gram de „promovare a democrației”. Oficialii admi- nistrației Trump erau nemu- lțumiți. Era „cea mai penibi- lă prostie”, spune un fost ofi- cial de securitate națională - „nici măcar sinistră”, ci „pur și simplu leneșă”. Pentru unii oficiali ai administrației Trump, prezența în Vene- zuela a unui lider de opoziție viabil și legitim, cum era Guaidó, și catastrofa umani- tară în desfășurare din țară făceau ca campania CIA ridicolă. „Un venezuelean obișnuit a slăbit 11 kg,” spune un fost oficial. „Nu au mâncare, nu au electricitate, nu au locuri de muncă, nu au medicamente. Și noi le vor- bim despre democrație?”, spunea acesta. „CIA nu este Mossad. Este închisă în sine, birocra- tică și fără curaj... Mi-aș dori să văd o comunitate de infor- mații mai capabilă să des- fășoare operațiuni clandesti- ne în sprijinul politicii ame- ricane,” spune Bolton pentru WIRED. Pentru unii oficiali din era Trump, directorii CIA - inclusiv Gina Haspel, directoarea agenției - se opu- neau clar directivei adminis- trației. Haspel „nu a fost niciodată de acord să facă ceva agresiv în Venezuela, deoarece încă avea mentali- tatea că suntem americani detestați”, spune un oficial senior din era Trump. Has- pel a refuzat să comenteze. Filiera columbiană Totuși, oficialii adminis- trației au continuat să împin- gă CIA și Pentagonul să întreprindă acțiuni combati- ve. Inclusiv una care implica Cuba. Cuba depinde de petrolul din Venezuela. În schimb, oficialii americani cred că serviciile de securitate cuba- neze l-au ajutat pe Maduro, servind practic ca o gardă pretoriană pentru autocratul socialist. Administrația Trump a considerat că, dacă SUA ar putea intercepta sau sabota navele de petrol care navigau din Venezuela spre Cuba, ar putea da o lovitură ambelor regimuri. Oficialii de rang înalt ai administra- ției au avut întâlniri cu experți paramilitari pentru a analiza mecanica unei astfel de operațiuni. Cel puțin o opțiune implica CIA, care avea un sistem mobil capabil să dezactiveze în secret (și nonviolent) petrolierele. Agenția s-a împotrivit. Ofi- cialii CIA au explicat că aveau un singur astfel de sis- tem, că se afla într-un alt emisferă și nu doreau să-l mute. Ideea a fost abandona- tă. Cel puțin o dată, Colum- bia a intervenit. Columbienii au o istorie lungă de colabo- rare cu paramilitarii CIA și Pentagonului. Acum au fost de acord să lanseze o opera- țiune în Venezuela pentru a dezactiva unele dintre avioa- nele de vânătoare Suhoi, de fabricație rusească, prețuite de forțele aeriene venezuele- ne. SUA a furnizat informa- ții de țintire. Însă, atunci când operativii columbieni au efectuat sabotajul, spune un fost oficial de rang înalt, au reușit să dezactiveze doar câteva aeronave. Pe măsură ce zilele tre- ceau, susținătorii fermi, cum ar fi Bolton, au încercat să-l mențină pe Trump concen- trat pe îndepărtarea lui Maduro. Dar, pe măsură ce diversele eforturi continuau lent, încrederea președintelui în echipa lui Guaidó a înce- put să se clatine. Trump nu era sigur că Guaidó era potrivit pentru această sarci- nă. Spre deosebire de Madu- ro, pe care îl considera „puternic”, Trump îl vedea pe Guaidó ca fiind „slab”, scrie Bolton. La începutul lunii martie a acelui an, con- form memoriilor, Trump i-a spus lui Bolton: „Nu are ce-i trebuie”. După o serie de întârzieri, planul lui Guaidó de a-l răs- turna pe Maduro trebuia - în sfârșit - să se concretizeze pe 30 aprilie 2019. În acea zi, Guaidó a anunțat public „Operațiunea Libertate”, îndemnând membrii armatei să dezerteze și chemând la proteste masive pe străzi. Ofi- cialii administrației Trump credeau căMaduro era aproa- pe de a abdica de la președi- nție, poate chiar de a fugi în Cuba. Apoi totul s-a prăbușit. Momentul critic a fost ratat În ultimul moment, mari oficiali venezueleni au făcut pasul înapoi. Dezertările masive din armată nu s-au materializat. Curtea Supremă din Venezuela a dat înapoi. Protestele au fost un eșec. Maduro, sprijinit de forțele de securitate cubaneze de lângă el, și-a mobilizat susți- nătorii. Deși opoziția vene- zueleană - și administrația Trump - și-au continuat încercările de a-l înlătura pe Maduro, cea mai bună șansă fusese pierdută. Dacă CIA ar fi intervenit mai ferm între ianuarie și aprilie - când frac- turile din armată și printre eli- tele venezuelene erau cele mai mari și Guaidó avea cel mai mult elan - ar fi putut ajuta la catalizarea îndepărtă- rii lui Maduro, spun foști ofi- ciali. Dar nu a făcut-o. Forța Operativă pentru Venezuela a început să se stingă. „Trump nu a făcut din acest lucru o prioritate sufi- cientă pentru ca celelalte componente de securitate națională ale guvernului să intervină” și să ajute la înlătu- rarea liderului venezuelean, spune un fost oficial de rang înalt al administrației. „Has- pel,” adaugă sursa, „nu a fost deloc înclinată să acționeze cu inițiativă decât dacă cine- va ar fi adus-o în Biroul Oval și i-ar fi spus: «Știi, trebuie să faci asta.» Și nu s-a ajuns niciodată la acel punct.” Aspectul pozitiv Când președinția a trecut în mâinile lui Biden, adminis- trația a încercat o altă aborda- re. În octombrie 2023, îngri- jorată de creșterea prețurilor la benzină și de o criză a refu- giaților - și dorind să rupă legăturile Venezuelei cu Rusia, China și Iran - oficialii administrației au intermediat un acord cu Maduro. În schimbul acceptării de a per- mite alegeri prezidențiale libere și corecte în iulie 2024 și a acceptării refugiaților venezueleni deportați de SUA, americanii ar fi relaxat unele dintre sancțiunile dure din era Trump. Maduro a încălcat rapid acordul. Administrația sa a descalificat și a interzis can- didații principali ai opoziției de la alegerile prezidențiale și a declanșat o represiune anti-democratică amplă. Șase luni mai târziu, admi- nistrația Biden a reimpus sancțiunile pe petrol împotri- va regimului. În iulie trecut, Maduro a declarat victoria într-un scrutin din nou marcat de fraude pe scară largă. Protes- tele în masă s-au răspândit în Venezuela. Mii de civili au fost arestați. În august, secre- tarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că exis- tau „dovezi covârșitoare” că reprezentantul opoziției, Edmundo González Urrutia, câștigase alegerile. În sep- tembrie, temându-se de ares- tare sau asasinat, González a fugit în Spania. În prezent, puterea autori- tară a lui Maduro pare sigu- ră. Însă ar putea exista un „aspect pozitiv” al întregii activități de informații axate pe Venezuela declanșată de campania anti-Maduro, spune un fost oficial CIA. Înainte de asta, agențiile de informații americane nu au acordat multă energie cule- gerii sofisticate de informații care vizau Venezuela. Dar acum, spune această sursă, agențiile de informații ame- ricane au „acces mult mai bun”. „Ar putea exista un beneficiu în viitor”, preci- zează sursa. Povestea nespusă a încercării eșuate de a răsturna președintele Venezuelei O investigaţie WIRED dezvăluie o operaţiune de spionaj recentă: încercarea secretă din era Trump de a-l înlătura pe conducătorul autocratic Nicolás Maduro.