Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI VINERI, 7 MARTIE 2025 5 LOCAL I arna 2024-2025 s-a dovedit a fi una dintre cele mai atipice din ultimele decenii, cu osci- lații de temperatură sem- nificative. În locul unei perioade stabile de frig care să permită hiberna- rea peștilor, au alternat episoade scurte de ger moderat, cu perioade de încălzire aproape primă- văratică. Acest fenomen a gene- rat efecte negative asupra pisciculturii, cu pierderi importante în rândul populației piscicole și costuri crescute de produ- cție. „Peștii trebui au să hiberneze” Potrivit specialiştilor în piscicultură, iarna, în condiții normale, peștii de apă dulce intră într-un stadiu de hibernare în timpul perioadei geroase, reducându-și metabolis- mul și consumul energe- tic la un nivel minim. Temperaturile ridicate din această iarnă au împiedicat acest proces natural, forțând peștii să se miște activ în căutarea hranei. „Iarna 2024-2025 a fost atipică, într-adevăr. Au alternat 2 episoade de ger moderat cu călduri, aş spune eu, primăvărati- ce. Fapt care a făcut ca peștele să se miște în depozite și să iasă din starea de hibernare, fapt care a dus la un consum energetic mult mai mare și la pierderi corporale însemnate. Adică dacă în mod normal peștele de marfă avea un scăzământ de 3-5% în cazul nostru, pentru că e un pește bine hrănit și are rezerve, anul ăsta cred că ne ducem aproape spre 15% pierde- rile ponderale. Nicide- cum nu ne ajută această perioadă de căldură. Pentru că peștii noștri trebuiau să hiberneze. Acum o să înceapă în curând perioada de populare, în care avem nevoie de temperaturi reci, pentru că peștele se manipulează mult mai ușor la temperatură scă- zută” , a precizat Diadem Atodiresei, administrato- rul uneia dintre cele mai mari ferme piscicole din Moldova. Pierderi triplate Această situație afec- tează direct randamentul producției piscicole. Dacă în mod normal, la ieșirea din iernat, dintr-o cantitate de 100 kg de pește se recuperau 95-97 kg, în acest an pierderile sunt mult mai mari, rezul- tând o producție efectivă de doar 80-85 de kg pen- tru aceeași cantitate ini- țială, o pierdere de trei ori mai mare. În această situaţie se află şi ferma piscicolă din Hudeşti, care este una din cele mai mari din zona Moldovei şi unul dintre cei mai mari producători la nivel naţional. „Tempe- raturile tot timpul își vor spune cuvântul. Peștele e în apă, produsul nostru finit e în apă. Noi cu el lucram, ne adaptăm. Tot timpul va trebui să avem grijă de oameni, dar şi de produsul cu care lucrăm”, a spus Gabriel Bularda, inginer piscicol în cadrul fermei. Pe lângă pierderile cauzate de consumul suplimentar de energie, fermierii piscicoli se con- fruntă și cu o altă proble- mă majoră: lipsa apei. Seceta din 2024 a lăsat multe iazuri la un nivel critic, iar rezervele de apă nu au fost refăcute com- plet. În mod obișnuit, în perioada de iarnă, apa acumulată prin precipita- ții și topirea gheții contri- buia la refacerea volumu- lui de apă din iazuri și lacuri. Însă temperaturile ridicate, dar şi seceta pre- lungită, au redus semnifi- cativ acest aport, iar fer- mierii sunt nevoiți să recircule apa existentă sau să pompeze apă, ceea ce generează costuri suplimentare pentru com- bustibil și electricitate. „Aceste aspecte cresc și costul de producție. Bineînțeles, costul de producție crește. Plus pe lângă seceta, care în con- tinuare… vedeți că ne chinuim greu să recupe- răm din apă, în loc să dăm drumul la apă la vale și să evacuăm, urcăm apa în deal și încercăm să mai facem economii, dar acestea sunt lucruri care se reali- zează doar cu costuri, cu consum de motorină de electricitate” , a mai spus administratorul fermei. Un alt efect negativ al temperaturilor ridicate este proliferarea bolilor specifice primăverii încă din timpul iernii. În mod normal, bolile virale și bacteriene care afectează populațiile piscicole își fac apariția odată cu cre- șterea temperaturilor din martie-aprilie. Însă, din cauza climatului anormal, aceste afecțiuni au înce- put să se manifeste încă din februarie, punând în pericol sănătatea peștilor și reducând rata de supra- viețuire. „E un alt aspect foarte important care nu trebuie deloc neglijat. Tempera- turile atipice mari au dus la proliferarea unor boli pe care, de obicei, sunt manifestau undeva la începutul primăverii. Deja au început să-și facă apariția” , a arătat Diadem Atodiresei. Deși costurile de producție au cres- cut din cauza necesității de a supli- menta hrana peștilor și de a gestiona problemele legate de apă, fermierii piscicoli se confruntă cu presiuni puternice pe piață. Concurența cu pro- ducătorii din alte țări europene, care beneficiază de subvenții guvernamen- tale și sprijin financiar pentru compen- sarea pierderilor, face ca prețurile pe piața internă să rămână scăzute. În unele cazuri, fermierii sunt chiar nevo- iți să vândă la prețuri mai mici, în ciuda cheltuielilor mai mari. În concluzie, iarna 2024-2025 a evi- dențiat vulnerabilitatea sectorului pis- cicol în fața schimbărilor climatice. Peștii nu au putut hiberna corespunză- tor, ceea ce a dus la pierderi corporale semnificative și la creșterea riscului de boli. În același timp, efectele secetei din anul precedent și costurile ridicate pentru menținerea unor condiții opti- me de creștere îngreunează și mai mult situația fermierilor. Cu toate acestea, în ciuda acestor dificultăți, piața impu- ne menținerea unor prețuri competiti- ve, ceea ce pune o presiune suplimen- tară asupra producătorilor locali. Pisci- cultorii spun că birocraţia din ţara noastră îi face să piardă lupta cu con- curenţa directă din celelalte ţări est- europene. „La noi sub nicio formă nu va cre- ște prețul la raft. S-ar putea încă să mai scadă prețul la raft, deoarece noi simțim presiunea colegilor din estul Europei. Colegii noștri au fost spriji- niți de către guvernele lor, au accesat al 3-lea an sprijin pentru Ucraina, undeva aproximativ 10% din cifra de afaceri în cazul Bulgariei și Poloniei. Subvenţii s-au dat şi în Ungaria sau Cehia. Pentru a compensa aceste efec- te negative pe care le-a provocat răz- boiul din Ucraina. De exemplu, pri- mim un sprijin pentru motorină. Dacă colegii din agricultură depun un dosar destul de simplu, la noi dosarul e de 8- 900 de pagini. O întreagă lucrare de diplomă. Dar aşa lucrăm noi românii, cu o grămadă de birocraţie” , mai afir- mă administratorul Diadem Atodire- sei. Presiune pusă de marfa de import Piscicultură lovită din toate părţile Ignoraţi faţă de piscicultorii din statele vecine, care primesc subvenţii masive, cei autohtoni au de înfruntat pe cont propriu şi capriciile vremii. -Tudor CHIRIAC Deoarece peştii au fost activi din cauza căldurii, greutatea acestora a scăzut, iar pro- fitul fermelor piscicole este ameninţat Pescarii spun că, în lipsa unei perioade stabile de frig care să permită hiber- narea, au avut mai mult de muncă cu menţinerea populaţiei piscicole