Monitorul de Botosani

C onsiliul Judeţean Botoşani este parte a unor orga- nisme asociative către care plăteşte anual sume destul de mari, dar bene- ficiile nu sunt pe măsura investiţiei, cred unii din- tre aleşii judeţeni. Consiliul Județean (CJ) Botoșani va achita, în 2025, o cotizație de 175.007,25 lei către Aso- ciația de Dezvoltare Intercomunitară EURO- NEST din Iași. Această sumă este calculată pe baza unui cost de 0,45 lei/locuitor. Totodată, o contribuție mult mai mare, de 2.547.000 lei, va fi direcționată către Age- nția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR), care include fina- nțarea Birourilor Regio- nale de Cooperare Trans- frontalieră Iași și Sucea- va. EURONEST, beneficii incerte Discuțiile din Consiliul Județean au plecat de la ce avantaje reale aduce această cotizație pentru județ. Consilierul județean PSD Cristian Nistor a subliniat că, de-a lungul timpului, proiecte- le derulate prin EURO- NEST au fost, în princi- pal, destinate Inspectora- tului pentru Situații de Urgență (ISU), fără a aduce beneficii semnifi- cative pentru alte institu- ții subordonate Consiliu- lui Județean. „Dăm anual 35.000 de euro la EURONEST, dar dacă analizăm ca un business angel, return of investment-ul nu este satisfăcător” , a spus Nis- tor. El a propus ca aceas- tă sumă să fie direcționată spre Grupurile de Acțiune Locală (GAL), unde ar putea genera mai multe proiecte pentru județ. Vicepreședintele CJ Dorin Birta a recunoscut că problema constă în faptul că plata cotizației este impusă prin lege, fiind calculată în funcție de populația județului. Cu toate acestea, numărul redus de proiecte dedicate Botoșaniului rămâne un semnal de alarmă. „Într- adevăr, numărul proiecte- lor denotă că este ca și cum Botoșaniul nu există, și atunci trebuie lucrat, trebuie făcut ceva pentru ca proiectele care se derulează prin EURO- NEST să ne includă și pe noi” , a afirmat Birta, susținând necesitatea unor intervenții pentru ca Botoșaniul să beneficieze mai mult de fondurile gestionate de această organizație. În schimb, președintele CJ Valeriu Iftime a ridi- cat o problemă esențială. „Noi avem pe cineva în Consiliul Județean care se ocupă de acest aspect? Dăm 175.000 de lei și nu primim nimic în schimb? De ce noi nu avem pro- iecte, iar alții au?” , s-a întrebat președintele CJ. Răspunsul oferit a fost că proiectele sunt destinate în mod egal celor șase județe membre, dar reali- tatea demonstrează că, cel puțin anul trecut, Botoșaniul a fost deza- vantajat. O situație care a stârnit nemulțumiri a fost elimi- narea județului dintr-un proiect finanțat prin Fon- dul de Mediu pentru stații de încărcare a mașinilor electrice. „Au fost inițial 60 de stații, apoi au rămas 40. Ghiciți ce județe au fost eliminate? Unul dintre ele este Botoșani ”, a precizat Nis- tor. ADR Nord-Est, o investiţie justificată Spre deosebire de EURONEST, contribuția de 2,5 milioane de lei la ADR Nord-Est a fost considerată o investiție profitabilă. Fost adminis- trator al județului în legi- slatura 2020-2024, Cri- stian Nistor, care a ajuns acum în rândul consilieri- lor județeni, a explicat că prin această agenție județul Botoșani benefi- ciază de proiecte cu un impact economic clar, cum ar fi finanțarea de 60 de milioane de euro pen- tru viitorul Drum al Vămii. „Chiar dacă suma pare mare, return of investment este evident”, a afirmat Nistor, justifi- când astfel susținerea pentru acest proiect. O reevaluare necesară Conducerea CJ a cerut ca autoritățile locale să fie proactive în negocierea unor proiecte care să avantajeze direct județul. Altfel, contribuțiile finan- ciare rămân doar o chel- tuială obligatorie, fără un impact real asupra dez- voltării comunității loca- le. MONITORUL de BOTOŞANI VINERI, 7 MARTIE 2025 4 LOCAL Vicele CJ probabil controlează pe TikTok, să vadă ce mai face șeful de partid. Poza de la pagina 4 Asocieri păguboase pentru Consiliul Judeţean Valeriu Iftime, preşedinte CJ: „Dăm 175.000 de lei și nu primim nimic în schimb? De ce noi nu avem proiecte, iar alţii au?” CJ cotizează consistent pentru tot felul de asocieri, însă unele dintre acestea nu-şi dovedesc beneficiul pentru judeţ. -S. GHEORGHIU sgheorghiu@monitorulbt.ro În luna martie, dedi- cată asistenților sociali, specialiștii trag un sem- nal de alarmă cu privire la deficitul de personal calificat din acest sector esențial. În prezent, puțin peste jumătate dintre adminis- traţiile publice locale au angajaţi profesionişti în domeniu, iar ceilalţi lucrează cu referenţi sau persoane necalificate pentru această activitate. „În cadrul Colegiului Național al Asistenților Sociali - Structura Teri- torială Botoșani sunt 450 de asistenți sociali, dar în UAT-urile din județul Botoșani lucrea- ză aproximativ 50. Deci cam 50 de oameni cu studii superioare în domeniul asistenței sociale lucrează pe fun- cția de asistent social la primărie. Desigur că mai trebuie până la 78, câte UAT-uri are județul Botoșani, încă suntem în deficit de personal” , a declarat Lăcrămioara Radu, șef de serviciu în cadrul DGASPC Botoșani și președintele Colegiului Național al Asistenților Sociali - Structura Teritorială Botoșani. Rolul asistentului social este extrem de complex, implicând sprijin pentru copii aflați în dificultate, persoane cu dizabilități, vârstnici, persoane fără adăpost și alte categorii vulnerabi- le. Mai mult, aceștia tre- buie să colecteze și să introducă date în plat- forme naționale, precum Observatorul Copilului, ceea ce presupune muncă de teren intensă. „Ei lucrează pe multe aplicații. Trebuie să identifice mergând din casă în casă, așa spune legislația, și analizând fiecare situație” , a explicat Lăcrămioara Radu. -Georgiana ŞARAMET Direcția Generală de Asistență Socială și Prote- cția Copilului (DGASPC) Botoșani este principalul angajator din domeniu, având în prezent 70 de asis- tenți sociali. Aceștia trebuie să acopere o gamă largă de servicii, de la protecția copilului până la sprijinirea persoanelor vârstnice și a adulților vul- nerabili. „DGASPC este cel mai mare angajator” Criză de asistenţi sociali