Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI MIERCURI, 5 MARTIE 2025 12 CALEIDOSCOP T imp de două zile, revolte violente au cuprins capitala Esto- niei, Tallinn. Protestele au fost declanșate de controver- sa privind decizia de a muta o statuie militară ridicată în perioada sovietică. Furia minorității vorbitoare de limbă rusă din Estonia a fost alimentată de știrile false care s-au răspândit online și în presa rusă. Campania de dezinforma- re a escaladat apoi într-un atac cibernetic considerat pri- mul împotriva unei țări întregi. Atacul, care a fost atribuit Rusiei, a blocat site- urile guvernului estonian, ale băncilor și ale instituțiilor media. În urma atacului din 2007, Estonia a decis să acționeze. Țara a devenit un lider în domeniul securității ciberne- tice, concentrându-se pe pro- tejarea infrastructurii sale online împotriva viitoarelor atacuri. Dar Estonia a făcut și altceva pentru a se proteja de agresiunile digitale - această mică țară baltică folosește educația pentru alfabetizare media pentru a-și ajuta cetățenii să recunoască și să fie vigilenți în fața dezinfor- mării. Din 2010, școlile publice din Estonia - de la grădiniță până la liceu - predau alfabe- tizarea media. Elevii din clasa a 10-a urmează, de ase- menea, un curs obligatoriu de 35 de ore intitulat „Media și influență”. Educația pentru alfabeti- zare media este acum consi- derată „la fel de importantă ca matematica, scrierea sau citirea”, spune Siim Kumpas, fost consilier pentru comuni- care strategică al guvernului estonian. Recent, el a fost numit ofițer de politici la Ser- viciul European de Acțiune Externă, serviciul diplomatic al Uniunii Europene. Estonia se clasează pe poziții înalte în ce privește libertatea presei și educația, aspecte care „asigură condiții solide pentru a face față dezinformării”, afirmă Marin Lessenski, director de pro- gram la Open Society Institu- te din Sofia, Bulgaria, organi- zație care publică anual un Index de Alfabetizare Media. „O educație mai bună con- duce la o gândire critică mai puternică și la abilități mai bune de verificare a fapte- lor” , spune acesta. „Infodemia” Amenințarea puternică reprezentată de dezinforma- rea online a devenit evidentă în urma alegerilor prezide- nțiale din SUA din 2016, când alegătorii au fost ținta unor campanii de dezinfor- mare orchestrate de troli cu legături cu serviciile de infor- mații ruse. Un raport publicat ulterior de Comitetul de Informații al Senatului SUA a acuzat Rusia că a desfășurat o „campanie de război infor- mațional” menită să răspân- dească dezinformare și să divizeze societatea america- nă. Încercările evidente de a perturba alegerile democrati- ce, împreună cu răspândirea dezinformării în timpul pan- demiei de Covid-19, au con- dus la afirmații că lumea se confruntă cu o „infodemie” - o epidemie de informații false, așa cum a descris-o Hillary Clinton. În iulie 2021, președintele american Joe Biden a făcut declarații de impact, afirmând că plat- formele de socializare pre- cum Facebook „ucid oameni” prin răspândirea dezinformării despre vacci- nurile anti-Covid-19. Dar, în ciuda amenințării, nu există încă o soluție deci- sivă pentru o problemă atât de răspândită. Unele țări, pre- cum SUA, dezbat noi regle- mentări privind internetul și sancțiuni pentru platformele de social media care distribu- ie conținut dăunător, în timp ce companiile din domeniul digital și organizațiile media încearcă să ia propriile măsuri pentru a combate pro- blema, de teama pierderii încrederii publicului. Germania a adoptat în 2017 legea NetzDG, care reglementează discursul instigator la ură online, iar anul trecut a extins reglemen- tările din cadrul acesteia. În primăvara anului 2021, Regatul Unit a propus un proiect de lege privind sigu- ranța online și ulterior a lan- sat o nouă strategie pentru coordonarea inițiativelor de alfabetizare media. Legătură directă cu educaţia Deși Estonia are o popula- ție de doar 1,3 milioane de locuitori, este cunoscută ca una dintre cele mai avansate digital țări din lume. Efortul de peste un deceniu al Esto- niei de a-și învăța cetățenii să distingă între informațiile de încredere și cele false ar putea fi o piesă importantă, dar mai puțin discutată, a acestui puzzle. Abordarea sa pare să dea roade. Anul trecut, această mică națiune s-a clasat pe locul trei în Indexul de Alfabetizare Media 2021, realizat de Ini- țiativa pentru Politici Euro- pene a Open Society Institute (OSI), fiind devansată doar de Finlanda și Danemarca. În clasamentul celor 35 de țări europene, națiunile aflate pe primele locuri au cel mai mare potențial de a rezista dezinformării și informațiilor false, datorită calității educa- ției, libertății presei și nivelu- lui ridicat de încredere între cetățeni, potrivit OSI. Poziția Estoniei în acest clasament este remarcabilă, având în vedere că venitul mediu anual al cetățenilor săi este mai mic de jumătate față de cel al țărilor europene bogate aflate în fruntea clasa- mentului. Și alte țări încearcă să învețe din abordarea Esto- niei. Înaintea alegerilor din noiembrie 2020, oficiali ai armatei SUA au vizitat Esto- nia pentru a înțelege mai bine tactici rusești de război ciber- netic. Tot în 2020, Parlamen- tul britanic a audiat mărturii ale lui Siim Kumpas, repre- zentant al guvernului esto- nian, pentru a înțelege pro- gramele de alfabetizare media din Estonia și modul în care acestea îi pot ajuta pe cetățeni să „recunoască pro- paganda digitală, având în vedere poziția sa geografică apropiată de Rusia”. Practicile naționale de securitate cibernetică ale Estoniei au fost consolidate de relația sa istoric tensionată cu Rusia. Țara și-a recâștigat independența față de regimul sovietic în 1991 și, de atunci, s-a numărat printre țintele agresiunii ruse. Ţintele Rusiei După atacul cibernetic asupra Estoniei din 2007, Rusia a fost acuzată și de alte acțiuni agresive online împo- triva unor țări din vecinătate, precum Georgia și, în mod special, Ucraina. Guvernul rus a negat constant orice implicare în aceste atacuri, însă, în ianuarie, în timp ce trupele rusești se adunau aproape de granița cu Ucrai- na, Departamentul de Stat al SUA a publicat un raport despre dezinformarea rusă privind Ucraina. De aseme- nea, Regatul Unit a emis noi recomandări prin care îndeamnă organizațiile brita- nice să-și consolideze apăra- rea împotriva atacurilor cibernetice. „Nu am fost prea sur- prinși de ceea ce s-a întâm- plat în Georgia în 2008, în Ucraina în 2014 sau în SUA în 2016”, spune Kumpas. Aceste amenințări au subli- niat și mai mult nevoia Esto- niei de a-și ajuta cetățenii să se protejeze împotriva inter- ferențelor rusești. Conceptul de „e-Estonia” și o societate digitală sofisti- cată sunt profund înrădăcina- te în mentalitatea cetățenilor estonieni. Scopul educației pentru alfabetizare media este de a cultiva o cultură a analizei critice și de a ajuta oamenii să înțeleagă mesajele com- plexe și ascunse din mediul digital. Concepte integrate în mai multe materii În școlile primare și gim- naziale din Estonia, nu există un curs specific dedicat alfa- betizării media. În schimb, conceptele sunt integrate în alte materii. De exemplu, profesorii de matematică analizează statistici, care pot fi ușor înțelese greșit sau manipulate. La orele de artă, elevii studiază imagini și modul în care reclamele sau anumite reprezentări media influențează percepția privi- torilor. La orele de studii sociale, accentul poate fi pus pe propaganda de război. La grădiniță, copiii se joacă cu jucării prevăzute cu butoane care direcționează o insectă să efectueze diferite acțiuni, explică Siim Kum- pas. Acesta subliniază că ast- fel copiii învață, într-un mod simplu, bazele programării și conceptul de algoritmi. În schimb, cursul obliga- toriu de liceu „Media și influență” se concentrează pe rolul mass-media și al jurna- lismului în societate. Elevii învață cum funcționează rețe- lele sociale, cum acționează boții și trolii online și cum să se protejeze împotriva aces- tora. De asemenea, cursul acoperă diferențierea dintre fapte și opinii, identificarea surselor de încredere față de cele dubioase și alte instru- mente de analiză critică, dar şi cum se poate face manipu- larea. Cursurile de alfabetizare media din școli nu se concen- trează pe politică. Este o regulă nescrisă, dar, oricum, copiii nu sunt interesați de politică. Un site educațional esto- nian a prezentat desene ani- mate pentru copii despre siguranța online, oferind sfa- turi utile și pentru identifica- rea dezinformării, cum ar fi: „Amintește-ți că informațiile de pe internet nu sunt întot- deauna de încredere. Com- pară datele pe care le găsești cu alte surse.” La nivel universitar, Murumaa-Mengel a conce- put un curs opțional de alfa- betizare media la Universita- tea din Tartu, care îi familia- rizează pe studenți cu modul în care lucrează jurnaliștii în mass-media tradițională și le oferă competențele necesare pentru a căuta și verifica independent informațiile. La un nivel general, Britt Järvet afirmă că educația pentru alfabetizare media are scopul de a dezvolta o cultu- ră a analizei critice și de a ajuta oamenii să înțeleagă „mesaje complexe și ascun- se”, fie că acestea apar la tele- vizor, în filme, muzică sau pe internet. Predarea alfabetizării media în rândul persoanelor în vârstă rămâne o provocare. „Nu sunt îngrijorată de tineri. Sunt îngrijorată de cei trecuți de 50 de ani”, spune Maia Klaassen, specialist în dezvoltare la Institutul de Științe Sociale din Tartu. „Dacă nu ai avut contact cu modelele algoritmice, nu înțelegi cum și de ce vezi anumite informații și de ce alții nu văd aceleași lucruri” , mai spune Klaassen. Estonia lucrează şi la introducerea cursului „Media și manipulare” ca materie obligatorie în toate liceele, inclusiv în cele rusești. Guvernul estonian încearcă, de asemenea, să ajungă la cetățenii mai în vârstă prin campanii publicitare, anu- nțuri de interes public, discu- ții deschise și organizarea anuală a Săptămânii Alfabe- tizării Media. În 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a pus accent pe conceptul de „imunizare” a populației împotriva dezinformării în timpul pandemiei de Covid- 19. Campania Națiunilor Unite „Pauză. Gândește înainte să distribui” a încura- jat, de asemenea, oamenii să verifice sursele înainte de a partaja conținut online. Reprezentanții OMS au colaborat cu 50 de companii digitale și platforme de social media, inclusiv Facebook, TikTok, Google, Viber, WhatsApp și YouTube, pen- tru a se asigura că informații- le de sănătate ale OMS apar primele în căutările online. În același timp, utilizatorii au fost încurajați să raporteze dezinformarea atunci când o întâlnesc. În 2020, Biroul ONU pentru Droguri și Cri- minalitate (UNODC) a aver- tizat, de asemenea, cu privire la amenințările de securitate cibernetică din perioada loc- kdown-ului pandemic, mai ales în contextul muncii și studiului la distanță. Există și alte inițiative glo- bale de alfabetizare media, cum ar fi „Săptămâna Alfa- betizării Media” organizată de Comisia Europeană și „Săptămâna Națională a Alfabetizării Media” din SUA, desfășurată la începu- tul acestei luni. În Estonia, există semne că toate aceste eforturi educa- ționale dau roade, iar tinerii estonieni consumă știrile diferit față de omologii lor din alte țări. Cu toate acestea, Kumpas subliniază că adevă- rata victorie este conștienti- zarea tot mai mare a pericole- lor dezinformării. „Dezinformarea și infor- mațiile false sunt amenințări reale”, spune el. „Alfabetiza- rea media nu mai este ceva ce trebuie să promovăm. Este ceva ce oamenii cer” , adaugă acesta. Ţara care vaccinează împotriva dezinformării Educația pentru alfabetizare media este în Estonia la fel de importantă ca matematica, scrierea sau citirea Supusă unor campanii repetate de dezinformare, mica ţară baltică Estonia a ajuns un reper în alfabetizarea media, arată BBC.