Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI MIERCURI, 5 FEBRUARIE 2025 12 CALEIDOSCOP C ât de des te gân- dești la Imperiul Roman? Elon Musk susține că se gânde- ște la el în fiecare zi. Având în vedere referințe- le sale frecvente la antichi- tatea romană, credem că putem să-l credem pe cuvânt, spun jurnaliștii de la „The Conversation”. De la exprimarea opi- niilor sale despre prăbuși- rea Imperiului Roman (declinul demografic) până la dorința de a vedea un „Sulla modern”, viziu- nile lui Musk asupra Romei antice merită ate- nția noastră. Sulla, apropo, a fost dictatorul notoriu din secolul I î.Hr., care a ordonat uciderea a sute de adversari politici. Gestul care a dus la controverse Pe 20 ianuarie, la un miting organizat pentru a marca inaugurarea celui de-al doilea mandat prezi- dențial al lui Donald Trump, Musk s-a adresat mulțimii: „Vreau doar să vă mulțumesc pentru că ați făcut acest lucru posibil. Vă mulțumesc”. Apoi și-a pus mâna dreaptă pe inimă, înainte de a-și întin- de brațul, drept din cot, la aproximativ 45 de grade, cu palma deschisă și orien- tată în jos. După care s-a întors spre publicul din spatele scenei pentru a repeta gestul. Mulți dintre cei care au văzut gestul s-au grăbit să afirme că Musk făcea un salut nazist. Dar adevărul este că acest gest cu brațul întins a fost de fapt popu- larizat pentru prima dată de liderul fascist italian Benito Mussolini, care a condus Italia ca dictator între 1922 și 1943. Susținătorii lui Musk de pe rețelele sociale - în spe- cial pe platforma X (fostul Twitter), deținută de aces- ta - au subliniat în schimb entuziasmul său pentru Roma antică. Acesta nu era un gest fascist, au insistat ei, ci un „salut roman”. Câțiva au postat scene din serialul TV Rome (2005-2007), care prezintă saluturi romane, drept dovadă în sprijinul afirmației lor. Dar care este, dacă exis- tă, diferența dintre salutul roman și salutul fascist? Deși salutul cu brațul întins este adesea numit „salut roman”, nu există dovezi clare că romanii antici l-ar fi folosit în mod sistematic. În realitate, gestul a fost popularizat abia în perioada modernă, în special prin artă și cultu- ră, înainte de a fi adoptat de regimurile totalitare ale secolului XX. Mit sau realitate? Deși filme, picturi și opere de teatru au repre- zentat adesea romanii salutând cu brațul întins, nu există dovezi istorice solide care să confirme că acest gest a fost un salut oficial în Roma antică. Cea mai faimoasă influe- nță artistică vine din pictu- ra „Jurământul Horațiilor” (1784) de Jacques-Louis David, unde personajele ridică brațele într-un gest similar. Acest tip de repre- zentare a fost preluat ulte- rior în cultura populară și cinematografie, dând impresia că salutul era o practică romană autentică. Reinterpretare în fascism Benito Mussolini și regimul său fascist din Ita- lia au adoptat acest gest în anii 1920, încercând să-l asocieze cu moștenirea romană pentru a legitima ideologia lor naționalistă. Fascismul italian promova o revenire la „gloria Romei antice”, iar salutul a devenit un simbol al regimului. Acesta a fost ulterior preluat și de Ger- mania nazistă, unde a devenit cunoscut ca „Heil Hitler”. Concluzie Diferența majoră dintre un ipotetic salut roman și salutul fascist este legată de contextul istoric și ideologic. În timp ce romanii nu par să fi folosit un astfel de gest într-un mod standardizat, fascis- mul italian l-a transformat într-un simbol politic și propagandistic. Astăzi, gestul este puternic asociat cu regimurile totalitare, ceea ce îl face extrem de controversat, indiferent de intenția celui care îl folo- sește. Nicio dovadă din Roma Cei care cercetează și predau antichitatea roma- nă vă vor spune că nu exis- tă nicio dovadă că ar fi existat vreodată un „salut roman” în Antichitate. Martin Winkler, în stu- diul său despre istoria acestui gest, sugerează că salutul roman este o inve- nție modernă. De exem- plu, pe unul dintre cele mai complete monumente iconografice ale militaris- mului și imperialismului roman, Columna lui Tra- ian (construită la Roma în anul 113 d.Hr. cu prada luată din războaiele daci- ce), nu există niciun gest care să semene cu salutul roman. De asemenea, nu avem nicio statuie a împă- raților sau comandanților romani care să execute acest gest. Cel mai apropiat lucru de un salut roman sunt reprezentările unei palme ridicate, cu cotul îndoit, într-un semn de salut - ase- mănător unui gest modern de a face cu mâna. Nimic din toate acestea nu sea- mănă nici măcar de depar- te cu gestul cu brațul întins, de tipul celui făcut de Musk. Gestul a fost inventat în perioada Revoluției Fran- ceze de către republicanii revoluționari, care își înca- drau politica într-o rena- ștere a Republicii Roma- ne. Cel mai bun exemplu al acestei invenții cu tentă clasicizantă este pictura „Jurământul Horațiilor” (1784) de Jacques-Louis David, care îi arată pe cei trei frați patrioți Horații jurând să apere republica împotriva unui atac al orașului rival Alba, din istoria timpurie a Romei. Exemple ulterioare includ o sculptură din 1921 realizată de Fran- çois-Léon Siccard în Pan- teonul din Paris. Această sculptură, „Convenția Națională”, este deosebit de interesantă deoarece salutul roman păstrează încă semnificația sa repu- blicană franceză - deși sculptura a fost realizată la doi ani după ce salutul fusese adoptat de fasciștii italieni. Urmând exemplul fran- cez, salutul a fost adoptat și de alte republici - inclu- siv, în anumite contexte, de Statele Unite, de la sfâ- rșitul secolului al XIX-lea până la începutul anilor 1940. De fapt, când o versiune timpurie a actualului „Jurământ de credință” al Statelor Unite a fost intro- dusă în 1892 la Expoziția Mondială de la Chicago, recitarea acestuia era însoțită de „salutul Bella- my” - o formă similară a gestului. Drumul către fascism Drumul salutului roman spre asocierea sa inevitabi- lă cu politica de extremă dreapta a început atunci când o mișcare condusă de poetul și naționalistul ita- lian Gabriele D’Annunzio a ocupat orașul Rijeka, aflat atunci în Iugoslavia, în 1919. Rijeka, numit „Fiume” în italiană, este un oraș situat pe coasta Adriatică a Croației, care avea la acea vreme o populație italiană nume- roasă. Prin urmare, națio- naliștii italieni îl conside- rau parte a Italiei. D’Annunzio, împreună cu o armată de veterani italieni din Primul Război Mondial, a ocupat orașul în 1919 pentru a înființa ceea ce au numit „Regența de la Carnaro”, care a durat până în anul urmă- tor. În timpul scurtei exis- tențe a acestui oraș-stat, D’Annunzio a introdus o serie de simboluri și ges- turi pe care pretindea că le- a derivat din Roma antică: strigătul de luptă „alalà”, despre care se spunea că ar fi de origine romană, și „salutul roman”. Înainte de ocuparea orașului Rijeka, Gabriele D’Annunzio fusese pro- fund imersat în lumea Gre- ciei și Romei antice. A scris numeroase poezii și piese de teatru inspirate din antichitatea greco- romană și, de asemenea, se spune că ar fi scris scena- riul pentru „Cabiria” - un film mut din 1914, plasat în Roma antică în timpul celui de-Al Doilea Război Punic (împotriva Cartagi- nei, desfășurat între 218 și 201 î.Hr.). Există mai multe scene în care apare salutul care urma să fie reutilizat la Rijeka cinci ani mai târziu. În dezvoltarea simbolis- mului fascist, viața a imitat arta. La scurt timp după aceea, când Benito Musso- lini a fondat mișcarea fas- cistă italiană în 1919, a adoptat salutul lui D’An- nunzio. Deși elementele moder- niste și cele inspirate din antichitate din cadrul mișcării fasciste se aflau uneori în conflict, o mare parte din simbolismul cla- sic al Regenței de la Car- naro a fost preluat de fas- cismul lui Mussolini. Winkler sugerează că D’Annunzio s-a modelat după Iulius Cezar, în timp ce Mussolini s-a modelat după D’Annunzio. Fascis- mul lui Mussolini, care a evoluat într-un partid poli- tic, a ajuns la putere în octombrie 1922, după celebrul „Marș asupra Romei”, iar până în 1925 Mussolini își consolidase poziția de dictator al Ita- liei. Aproximativ în aceeași perioadă cu „Marșul asu- pra Romei”, Partidul Național-Socialist al Mun- citorilor Germani, aflat în plină ascensiune în Ger- mania, a început să folo- sească salutul. Până în 1926, acesta devenise obligatoriu pentru mem- brii partidului. De atunci, salutul roman a fost ireme- diabil asociat cu naționa- lismul de extremă dreapta și adoptat de mișcările neo-naziste din întreaga lume. Puțini își mai amintesc originile sale revoluționare franceze din secolul al XVIII-lea. Și încă și mai puțini știu că, în realitate, nu are nimic de-a face cu Roma. Susţinătorii lui Musk spun că salutul acestuia a fost unul „roman”, deşi acţiu- nile lui duc mai mult cu gândul la totalitarism Musk a uimit cu salutul său la învestirea lui Trump ca preşedinte, iar gestul a dat naştere la numeroase interpretări. Elon Musk și istoria „salutului roman”