Monitorul de Botosani

Unul dintre subiectele dezbătute în cea mai recen- tă ședință a CL Botoșani a avut ca … „obiecte ale muncii”, două clădiri isto- rice, de patrimoniu, pe care proprietarii vor să le vândă municipalității. Este vorba de fosta cafenea „La negustori” situată vis a vis de bibliote- că și de o altă construcție din preajma Bisericii „Sfântu Gheorghe”. Ambele au fost evaluate de către deținători la 400 de mii de euro, sumă de care Primăria nu dispune, dacă e să luăm de bună afirmația lui Cosmin Andrei. Probabil ar fi fost interesantă o ofertă a Primăriei de plăti dublu față de suma cu care au fost achiziționate imobilele respective! Fap- tul că prima clădire este scoasă la vânzare de mulți ani și nimeni nu a dorit să o achiziționeze denotă faptul că valoa- rea ei a fost cu mult supraevaluată de către proprietar, care probabil este chitit pe o anume valoare sub care nu vrea nicidecum să coboare. Dar asta este treaba lui, treaba mea fiind analiza pe față și pe dos a unor asemenea daraveri cu impact direct asupra buzunarelor botoșănenilor. Nu am com- petența de a spune despre suma solicitată că este potrivită sau nu, dar pot lesne afirma că anumite clădiri din munici- piu cu valoare de patrimoniu ar trebui să aibă un tratament cumva preferențial. Când afirm acest lucru nu mă refer nici- decum la faptul că în caz de vânzare trebuie achitată suma cerută, ci la cu totul altceva, și anume scutiri de impozite, parteneriate sau orice altă formă de ajutor care poate pune umărul la menținerea clădirii în stare bună atunci când pro- prietarul ei este la strâmtoare sau când respectiva constru- cție nu produce, ci mai mult consumă. Pe de altă parte, se știe foarte bine că statul (am inclus aici și municipalitatea!) în calitate de cumpărător este cu mult mai deschis la pungă decât privatul, care cântărește de multe ori oportunitatea tranzacției și valoarea ei. De ce se întâmplă asta, e foarte simplu. Cei ce reprezintă autoritatea (locală, centrală sau cum o mai fi!) și aprobă un asemenea târg nu dau banii din buzunarele lor, ci din ai obștii. Pe de altă parte, la nivel de consiliu local, decizia nu izvorăște nicidecum din conștiința consilierilor aleși, ci este deja luată la sediul de partid. În acest sens, m-au distrat cumva titlurile date de către unii confrați prin care specifică faptul că onor consilierii au refu- zat tranzacția imobilelor istorice. Nu, dragilor, nu consilierii au refuzat, ci onor conducerile de partid. Oare chiar nu se știe că trupele de consilieri, înainte de ședință primesc directive clare pe linie politică despre ce și cum să voteze? Este măcar un consilier care să fie de capul lui acolo și nu obedient până la pământ partidului care l-a făcut om? Și dacă tot am atins subiectul clădirilor de patrimoniu din cen- trul istoric al Botoșaniului, nu pot trece peste o speță, o enigmă care ridică multe întrebări: aproape de clădirea „negustorilor” se află un fost sediu de partid, mare și impu- nător de parcă respectiva grupare ar avea peste 30 de pro- cente, nu doar câțiva membri de partid. E vorba de clădirea în care a funcționat defunctul PNȚCD Botoșani. Probabil că respectiva construcție figurează a fi proprietatea partidului ținut în viață doar de ștampila lui Pavelescu. Oricum ar fi, orice proprietar ar avea, eu cred că municipalitatea ar tre- bui să își îndrepte privirea câțiva pași mai încolo de „La Negustori”, pe aceeași stradă 1 Decembrie 1918 unde „fun- cționează” de zeci de ani de zile o clădire părăsită. În orice oraș civilizat nu se poate să întâlnești în buricul lui, la câți- va metri distanță de kilometrul zero, clădiri de patrimoniu aflate în părăsire. Iată de ce disputa dintre consilierii locali ai Botoșaniului ar trebui să capete alte dimensiuni prin gân- direa și implementarea unor măsuri de revitalizare a zonei. Până la urmă, nu îi plătim pe consilieri doar să fie portdra- pele ale partidelor, ci pentru a-și pune mintea la contribuție și a găsi soluții la problemele urbei. Că de ridicat mâna în ședințe, nu e mare scofală, oricare dintre cei aproape o sută de mii de botoșăneni poate face asta. Pe de altă parte, Pri- măria nu poate să impună proprietarului ce și cum să facă în clădirea sa, dar are toate pârghiile ca fațada, curtea, gar- dul și tot ce se vede din exterior să arate bine și nu ca în fil- mele apocaliptice. Impunerea unui standard în ceea ce pri- vește aspectul exterior al clădirilor din centrul istoric al Botoșaniului trebuie să constituie a fi un punct de referință în planul de revitalizare a acestei zone. Cu tact, inteligență și profesionalism pot fi deblocate toate căile spre acest dezi- derat, implicit aplanarea conflictului cu locuitorii din zonă, conflict ce a generat ecouri până la București. Revenind la amintitul standard, e musai să dau un contraexemplu, și anume clădirea din laterala bisericii „Uspenia” care, modernă, cu sticlă și beton se potrivește ca nuca de perete cu arhitectura zonei… Tableta zilei Negustorie cu clădiri de patrimoniu Dumitru MONACU scriitor MONITORUL de BOTOŞANI VINERI, 4 APRILIE 2025 2 LOCAL P olițiștii de frontieră din județul Botoșani au dejucat, în noap- tea de 31 martie, o tentati- vă de trecere ilegală a frontierei. În apropierea localității Bădărăi, comuna Santa Mare, au fost descoperiți doi bărbați care nu își puteau justifica prezența în zonă. Investigațiile au arătat că aceștia - un cetățean român de 22 de ani și un cetățean moldo- vean de 20 de ani - inte- nționau să preia patru migranți afro-asiatici, care încercau să intre ilegal în România cu destinația finală București. Migranții au fost inter- ceptați de autoritățile din Republica Moldova chiar pe malul râului Prut, înainte să reușească să treacă frontiera. Câteva ore mai târziu, la ora 04.10, polițiștii de frontieră din cadrul Secto- rului Poliției de Frontieră Bivolari, situat la granița județului Botoșani, au desfășurat o nouă acțiune. Pe direcția localității Tabăra, județul Iași, au observat doi bărbați tra- versând înot râul Prut. În ciuda somațiilor legale, aceștia au refuzat să se predea, determinând polițiștii să tragă patru focuri de avertisment în plan vertical. Unul dintre cei doi a reușit să fugă, aruncându-se din nou în apele râului Prut, dar a fost reținut de autoritățile din Republica Moldova. Acesta era un cetățean moldovean care îl ajutase pe celălalt migrant - un camerunez de 33 de ani - să traverseze frontiera ile- gal. Ancheta continuă Cetățeanul camerunez a declarat că intenționa să ajungă într-o țară din ves- tul Europei. Polițiștii de frontieră au deschis o anchetă pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat în cazul acestuia, iar cei doi bărbați suspectați că facilitau migrația ilega- lă sunt investigați pentru tentativă de trafic de migranți. Conform Acordului de Readmisie, cetățeanul camerunez a fost predat autorităților moldovene pentru continuarea cerce- tărilor. Polițiile de frontie- ră din România și Repu- blica Moldova își intensi- fică eforturile pentru a preveni astfel de tentative și pentru a asigura securi- tatea la granița comună. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a alocat 16.487.522 de lei pentru consolidarea seis- mică a clădirii Sanatoriu- lui de Neuropsihiatrie din satul Podriga, comuna Drăgușeni, județul Botoșani. Finanțarea este asigu- rată prin Programul națio- nal de consolidare a clădi- rilor cu risc seismic ridi- cat, subprogramul desti- nat clădirilor de interes și utilitate publică. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că există resurse administra- tive, organizatorice și financiare pentru imple- mentarea unor astfel de programe și a încurajat autoritățile locale să depună documentațiile necesare pentru obținerea finanțării. „Avem toate premisele pentru a derula programe de reducere a riscului seismic. Sute de clădiri pot beneficia de aceste fonduri, iar autoritățile trebuie să ne transmită documentațiile pentru încheierea contractelor de finanțare, esențiale pentru siguranța cetățeni- lor” , a precizat ministrul. Această investiție se înscrie în strategia națio- nală de consolidare a infrastructurii vulnerabile la seisme, cu accent pe unitățile medicale, pentru a asigura protecția pacie- nților și a personalului. -S. GHEORGHIU sgheorghiu@monitorulbt.ro Sanatoriul de la Podriga va fi reabilitat Clădirea găzduieşte Sanatoriul de Neuropsihiatrie Migranţi opriţi cu focuri de armă Mai mulţi migranţi afro-asiatici au fost prinşi pe malul Prutului în timp ce încercau să intre în Spaţiul Schengen. -S. GHEORGHIU sgheorghiu@monitorulbt.ro Călăuzele au fost depistate pe malul românesc, iar migranţii pe cel moldovenesc