Monitorul de Botosani

În editorialul prece- dent am pomenit câte ceva despre sănătatea învățământului românesc, despre ce anume ar trebui să facă și ce anume pro- duce în realitate. Unul dintre cititorii fideli m-a tras de mânecă. Bine, domnule, ai dreptate, învățământul românesc e la pământ, dar nu crezi că asta o știe toată lumea? Nu mai bine vorbești despre tratament, că în ceea ce prive- ște boala suntem cu toții de acord că există? Evident, cititorul are dreptate. E vorba despre cazul ca atare, să nu credeți că dau dreptate la tot hăbăucul care, după ce că nu citește decât jumătate de titlu, înce- pe să spumege virtual și să traseze direcții și să ameni- nțe. Învățământul e bolnav rău de tot și poate că se vor- bește mai mult despre boală decât despre tratament. O mare problemă a învățământului românesc e reprezentată de… matematică. Mda, chiar matematica, acea materie de studiu care ne-a învățat să rezolvăm probleme și ecuații. De fiecare dată când se afișează rezultatele la Evaluarea Națională sau la Bacalaureat, încep Casandrele să bocească. Vai, ce învățământ de calitate am avut acum ceva ani și uite unde am ajuns… Matematica e problemă veche, dar nimeni nu s-a gândit să o rezolve în adevăratul sens al cuvântului. După fiecare examen-dezastru, Ministerul ia măsuri să fie acolo, „Fă-te că lucrezi, Mircea”. Se mai bagă o rundă de simulări, ore de remediere și… cam atât. Pe nimeni nu interesează să rezolve problemele adevărate ale disciplinei din sistemul de învățământ. În primul rând, vorbim de prea multă matematică. Afirmația e valabilă și pentru restul disciplinelor de stu- diu, dar să ne concentrăm doar pe matematică. Cei care țin frâiele învățământului românesc se laudă că elevii români sunt mai deștepți decât cei din alte țări, deoarece ceea ce învață italianul sau neamțul în clasa a VI-a, de pildă, românașul știe deja din clasa a IV-a. De fapt ar trebui să știe, deoarece mulți nu prea știu, dar ce contează? Să fim noi înainte, să fim peste alții. E drept că avem vârfuri care rad toate premiile la concur- surile internaționale, dar ce te faci cu marea majoritate a elevilor? Cei care stabilesc programele școlare sunt cel mai adesea profesori la școli de elită, care se com- portă de parcă elevul ar avea de studiat doar materia pe care o stăpânesc ei, așa că bagă mare, bagă mult că trebuie să arătăm lumii întregi că noi suntem cei mai deștepți. O relaxare a programei școlare, o ajustare a acesteia la nivelul elevului mediu și nu al profesorului ar ajuta mult mai mult decât toate simulările și orele remediale propuse de minister. De asemenea, nu trebuie ignorat rolul resursei umane implicate în predarea matematicii și nu numai. Acum vreo treizeci de ani, când la facultățile de litere și științe se îngrămădeau câte opt candidați pe un loc, la matematică bătea vântul. Un articol din presa acelei vremi preciza că facultatea de profil dispunea de un profesor la șapte studenți. Orarul era plombat cu facul- tative și opționale la care nu se ducea nimeni. Și, de parcă nu a fost de ajuns, la puțin timp au înflorit și uni- versitățile particulare, care au distrus și puțina seriozi- tate ce mai dăinuia prin unitățile bugetare. Posesori de diplomă, nu absolvenți în adevăratul sens al cuvântului, dintre care unii au ajuns să predea în învățământ, cei mai mulți dintre aceștia pentru că nu au fost în stare de altceva, cu consecințe cât se poate de nocive. Mulți absolvenți, puțini profesori. Nu cred că situația asta e complet necunoscută la minister, dar nu se face nimic pentru a fi remediată. Vrem învățământ de calitate? Asta presupune seriozi- tate în mediul universitar. Examene adevărate, nu doar să fie acolo. Salarii corespunzătoare, doar nu vă imagi- nați că cineva cu adevărat competent vine să-și toceas- că neuronii în învățământ când poate să performeze în alt domeniu. Și, chiar dacă mă repet, ajustați naibii programa aia la nivelul copilului. Cât de deștept o fi un pui de om, dacă-l îndopi cu prea multă materie, vine momentul când nu mai face față. Tableta zilei O problemă cu mai multe cunoscute ignorate Ciprian MITOCEANU scriitor MONITORUL de BOTOŞANI MARŢI, 4 MARTIE 2025 2 LOCAL I eri dimineață, în satul Dragalina din comuna Hlipiceni, o tragedie a zguduit întreaga comuni- tate. Un bărbat de 60 de ani, aparent fără vreun semn de alarmă, a ales să- şi pună capăt zilelor, lăsând în urmă o familie devastată și un frate care va trăi cu această imagine toată viața. În dimineața fatidică, victima a plecat de acasă, în drum spre locul de muncă, așa cum făcea de obicei. Soția acestuia l-a condus până la poartă și i- a pregătit pachetul pentru ziua de muncă. Totul părea normal, nimic nu anunța nenorocirea care avea să urmeze. Cu toate acestea, bărbatul nu a mai ajuns la locul de muncă. La câteva case distanță, s- a oprit la fratele său și, cu ajutorul unui ștreang improvizat dintr-o funie de balot, şi-a pus capăt zilelor chiar în fața casei acestuia. Fratele victimei, ieșind afară, a avut parte de un șoc greu de descris. A sunat imediat la 112 pen- tru a cere ajutor. O ambu- lanță a ajuns rapid la fața locului, însă cadrele medicale nu au mai putut face nimic pentru a salva viața bărbatului. „Din păcate decesul survenise de câteva zeci de minute şi nu s-a mai putut face nimic pentru resuscitare persoanei. A fost declarat decesul la faţa locului” , a precizat un asistent din cadrul SJA Botoşani. Tot ce a mai rămas în urmă a fost durerea pro- fundă a unei familii care nu își poate explica alege- rea bărbatului. Boala tăcută Această tragedie, deși devastatoare, trage un semnal de alarmă cu pri- vire la depresie, boala tăcută care afectează din ce în ce mai mulți oameni, adesea fără ca cei din jur să observe vreun semn. De multe ori, suferința mentală se ascunde sub o mască de normalitate, iar cei care se luptă cu gân- durile întunecate nu caută ajutor până când nu este prea târziu. Depresia nu are întot- deauna simptome vizibi- le, iar cei afectați pot părea perfect funcționali, ascunzându-și durerea interioară. „În primul rând, este esențial să fim mai atenți unii cu alții, să observăm semnele unei posibile depresii și să nu subestimăm efectele unui context dificil sau a unei perioade de stres conti- nuu. Discursul deschis despre sănătatea mentală este crucial, iar susține- rea celor care trec prin momente dificile poate face diferența. De aseme- nea, accesul la psihotera- pie și consiliere este ese- nțial pentru prevenirea și tratarea depresiei” , a pre- cizat un medic psihiatru. Telverde gratuit În România, există un număr de urgență dedicat celor care se confruntă cu gânduri suicidare. Telver- de-ul 0800 801 200 este disponibil pentru orice persoană care simte că nu mai poate face față situa- ției și are nevoie de ajutor. Acesta oferă consiliere anonimă și gratuită, fiind un prim pas important în prevenirea unor tragedii de acest tip. Doi tineri care împă- rțeau produsele sustrase dintr-un supermarket au fost prinși de jandarmii botoșăneni, care au inter- venit și au întocmit actele necesare pentru sesizarea organelor de urmărire penală. Aceasta este doar una dintre intervențiile din ultima săptămână, în care forțele de ordine au acțio- nat pentru prevenirea și combaterea faptelor anti- sociale. Peste 220 de jandarmi au fost mobilizați în Botoșani pentru menține- rea ordinii publice. În cadrul celor 117 misiuni desfășurate independent sau în colaborare cu poli- ția, au fost aplicate 67 de sancțiuni contravenționa- le, însumând 29.000 de lei. Cele mai multe dintre acestea au vizat tulburarea ordinii și liniștii publice. Jandarmii au intervenit și la 22 de apeluri la 112. Printre acestea s-a numă- rat și cazul celor doi hoți prinși în flagrant. Pe lângă activitățile de menținere a ordinii publi- ce, jandarmii botoșăneni au asigurat protecția celor 18 obiective aflate în com- petența lor, fără a fi sem- nalate incidente care să afecteze siguranța acesto- ra. -S. GHEORGHIU sgheorghiu@monitorulbt.ro Hoţi prinşi de jandarmi când împărţeau prada Familie distrusă cu o sinucidere Un bărbat din Hlipiceni este în stare de şoc după ce şi-a găsit fratele spânzurat în faţa casei. -Tudor CHIRIAC Gestul extrem este de neînţeles, mai ales că bărbatul găsit în ştreang nu dăduse semne că ar avea probleme