A asculta numai un anumit tip de muzică, a vedea numai un anumit gen de emisiuni creează dependenţă şi limitează drastic orizontul spiritual. Din păcate, fenomenul a devenit parte a cotidianului: la petreceri manelele fac casă bună cu sârbele, oricât de simandicoasă o nuntă nu mai are haz dacă nu culminează într-o ţopăială generală, cu chiuituri şi strigături. Trivializarea folclorului pare, acum, ireversibilă.
Ştim cu toţii formula odinioară în vogă: România = „o ţară eminamente agricolă”. Ea ar trebui astăzi modificată, iar noua versiune e de fapt derivată din prima: România = „o ţară eminamente folclorică”.
Materialul integral îl puteţi citi aici.
