Cum sunt repartizate sumele din PNRR pentru construirea noilor spitale în raport cu populaţia?
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Se dau următoarele date din Recensământul populaţiei României (2022), Principiile de implementare ale Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) şi Obiectivele de Investiţii aprobate pentru finanţare prin PNRR – Infrastructură spitalicească publică nouă aprobată de Ministerul Sănătăţii.
În Principiile PNRR de implementare se menţionează (la p.2 şi 93): „Distribuirea echitabilă geografică a fondurilor. Investiţiile propuse în PNRR se bazează pe faptul că în recuperarea decalajelor şi modernizarea României nimeni nu va fi lăsat în urmă pe drumul redresării economice şi sociale. În procedurile alocărilor directe sau cele competitive se va ţine cont de alocarea echilibrată a resurselor, astfel încât să conducă la valorificarea specificului local sau regional în interesul cetăţenilor şi la diminuarea polarizării dezvoltării teritoriale. În acest sens, unele componente au o alocare teritorială prevăzută la lansarea apelurilor de proiecte”. Mai clar, (la p.74) se reiterează: „Reducerea disparităţilor de acces la servicii medicale de bază dintre regiuni, dintre rural şi urban şi, respectiv, dintre diferitele categorii sociale”. Tot legat de sănătate, se aduce aminte de situaţia existentă la p. 26: „Potrivit recomandărilor specifice de ţară (2019) ratele sărăciei şi inegalităţii veniturilor rămân ridicate, iar disparităţile regionale se accentuează”.
Conform datelor provizorii ale Recensământului din 2022 oferite de INS, România are o populaţie de 19 063 815 locuitori repartizaţi astfel: Moldova – 21,33% (4,06 milioane), Transilvania – 33,9% (6,46 milioane), Muntenia (tot sudul) – 44,76% ( 8,53 milioane); Bucureştiul are singur 9% (1,71 milioane).
Potrivit Obiectivelor de Investiţii aprobate pentru finanţare prin PNRR, Infrastructură spitalicească publică nouă, din cele 27 de spitale noi care vor fi construite, 3 sunt din Moldova, 11 din Transilvania, 13 din Muntenia. În sume, acestea sunt repartizate astfel: Moldova – 14% (1,528 miliarde lei), Transilvania – 39% (4,23 miliarde lei ), Muntenia 47% (5,11 miliarde lei). Chiar dacă Moldovei i s-ar fi aprobat Institutul de Boli Cardiovasculare de la Iaşi (532,7 milioane lei) ar fi atins doar 19% din suma finanţată prin PNRR pentru spitale noi, inferioară ponderii populaţiei, deci ar fi fost oricum o deprivare semnificativă şi nejustificată din punctul de vedere al repartizării regionale.
Cum sunt repartizate sumele pentru noile spitale în raport cu populaţia?
Prin această repartizare, Moldova are o finanţare în raport cu ponderea populaţiei de doar 65,6%, Transilvania de 115%, iar Muntenia 105%! Adică între Moldova şi Transilvania este o diferenţă de 50%!, iar între Moldova şi Muntenia de 40%! Iar raportul real al finanţării pe locuitor pentru Moldova şi Transilvania este 1 leu la 1,76 lei, iar între Moldova şi Muntenia de 1 leu la 1,6 lei.
Cazul Bucureştiului este la fel de interesant: cu 9% din populaţie, Capitala şi împrejurimile atrag 28,9% din sume, o finanţare de 321% mai mare în raport cu populaţia.
O altă observaţie: unităţile spitaliceşti construite pentru structurile de securitate – armată, sevicii şi poliţie (repartizate în Transilvania şi Muntenia) – , reprezintă 12,6% din PNRR (1,37 miliarde lei), adică cu 1,4% mai puţin ca întreaga Moldovă. Adică pentru 150.000 de angajaţi din structurile de securitate se investeşte în spitale noi cât pentru 4 milioane.
Şi ca să fie şi mai perversă situaţia: fondurile din PNRR acoperă doar într-o proporţie de 60-90% finanţarea noilor spitale. Restul banilor vin de la buget, adică şi de la impozitele/taxele plătite de cetăţenii români din judeţele Moldovei. Efectul este următorul: Moldova va pierde nu doar prin finanţare directă, dar şi pentru că va finanţa indirect prin buget mai mult din costurile noilor spitale construite în Transilvania şi Muntenia, decât din ale ei proprii! Deci, trebuie să-i felicităm pe moldoveni, pentru că, prin acest mecanism netransparent, sunt în final puşi să plătească pentru spitalele din sud sau vest!
Câteva rugăminţi „avertismente”.
1. Să nu se mai spună că aceste fonduri au fost acordate „competitiv”. Adică proiectele din Moldova nu au fost bune, iar celelalte au fost briliante. Cine a concurat în fond? Unităţi/ autorităţi publice de stat cu unităţi publice de stat, în diferite raporturi de subordonare, locale, judeţene, naţionale. Statul ar fi fost arbitrul „concurenţei” între mâna sa dreaptă şi mâna sa stângă şi nu lobby-ul politic, al băieţilor cu epoleţi şi a pilăriei baronilor din sistem. Întrebarea esenţială este dacă trebuie pusă o relaţie de concurenţă între unităţi de stat, între unităţile care tratează pacienţii moldoveni, ardeleni sau munteni distribuţi teritorial? De ce nu stabileşte statul proporţia în funcţie de nevoile publice de sănătate regionale (are cifrele în faţă!), ci lansează o competiţie în care evident, cei „performanţi” vor fi favorizaţi. Spitalul Universitar din Bucureşti va fi de-a pururi singurul „competitiv” probabil, în timp ce un spital din Vaslui sau Gorj niciodată. Deci, ce facem cu pacienţii din Vaslui prin PNRR? Îi evacuăm din viaţă?
2. Să nu ni se spună că nu vorbim de regiuni istorice, ci de alea de dezvoltare: nord -est, sud-est etc. Faceţi calculele şi Guvernul va ieşi şi mai prost pentru dezechilibrele de finanţare generate.
3. Să nu ni se spună că prin PNRR Moldova are finanţată A7. Austrostrada (care nu e deloc o prioritate a Moldovei, ci A8), este de fapt, o restanţă, după trei decenii în care din bugetul naţional s-au dat zero sume pentru Moldova, iar moldovenii prin buget au finanţat autostrăzile din Transilvania şi Muntenia. Deci, Bucureştiul a pasat o datorie morală faţă de Moldova spre banii europeni.
4. Să nu ni se spună în culise, ca să ni se închidă gura, că pe alte componente – tranziţia verde, managementul deşeurilor, energie, suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare, educaţie,finanţarea pentru Moldova stă mai bine. Datele preliminare sau parţiale indică exact contrariul. Pe măsură ce devin publice proiectele finanţate prin PNRR veţi constata cum programul este complet deturnat de la obiectivele sale de Guvernul PNL-PSD-UDMR şi a devenit un Program Naţional de Dezechilibrare Regională, un mecanism prin care disparităţile regionale sunt construite sistemic şi fără scrupule.
Populaţia trăieşte teritorial. Are nevoie de servicii medicale în proximitate, deci repartizate echilibrat geografic. Construcţia unor noi spitale, funcţionarea şi întreţinerea lor, asigurarea serviciilor medicale reprezintă o componentă esenţială în formarea PIB şi a calităţii vieţii. Cea mai săracă regiune a României oricum stătea cel mai dezastruos la acest capitol, iar noile proiecte aprobate nu fac decât să adâncească prăpastia între Moldova şi celelalte regiuni.
Deci, care sunt necesităţile de dezvoltare ale României? Cum rămâne cu „distribuirea echitabilă”? Cum se „valorifică specificul regional în interesul cetăţenilor” şi cum se diminuează „polarizarea dezvoltării teritoriale”? Pe vorbe, Moldova e acolo. Pe cifre şi în realitate, în acest aranjament cinic, contează doar Transilvania şi Bucureştiul. Dacă mai există cineva viu prin lumea politică, instituţiile europene ar trebui sesizate că autorităţile de la Bucureşti încalcă, prin direcţionarea fondurilor, tocmai principiile asumate prin PNRR.
