Au fost necesari mulți ani de zbateri și dezbateri, de presiuni publice, de marșuri motorizate, de întâlniri cu directori, directori generali, miniștri și premieri, cu președintele statului, pentru ca subiectul autostrăzilor Moldovei să fie pus pe agenda publică din România. Drumul până aici nu a fost ușor și este departe de a se fi încheiat. Micile succese de etapă merită marcate, ele fiind în același timp o ocazie pentru a readuce în atenție diverse probleme.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Marți, 6 septembrie 2022, la Focșani s-au semnat contractele de execuție a lotului Mândreşti Munteni-Focşani Nord din Autostrada A7, ceea ce marchează ajungerea în regiune a acestei rute de transport. Au fost de față politicieni din PSD, PNL și Forța Dreptei, interesați cu toții să capitalizeze sau chiar să confiște mediatic evenimentul.
S-au remarcat îndeosebi pesediștii Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, și Marcel Ciolacu, președintele PSD și al Camerei Deputaților, care, euforici și cu modestia pierdută în apele Milcovului, au amintit marile lor merite în construirea infrastructurii din România. Grindeanu a numit A7 „coloana vertebrală a Moldovei”. Ciolacu l-a elogiat pe ministrul Transporturilor, spunând că această cale de transport va fi „autostrada Grindeanu”, tot așa cum podul de la Brăila va fi „podul Tudose”. Interesul scăzut pentru binele pubic, lăudăroșenia, decontextualizarea și trecutul selectiv, indiferent că este vorba de fapte sau semnificații, sunt ingrediente ale politicii autohtone. Cel mai probabil primul loc este ocupat de pesediști, urmați îndeaproape de peneliști și de alții din formațiuni politice mai mici.
Autostrada A7 are asigurată finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru partea situată între Ploiești și Pașcani, care trebuie finalizată până în 2026. Sunt sceptic că, în ritmul de până acum, lucrările vor fi încheiate la termen. Pentru porțiunea dintre Pașcani și Siret rămâne să fie identificate sursele de finanțare, iar termenul de execuție rămâne o necunoscută.
La Focșani au fost prezenți și membri ai asociațiilor civice Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei și Împreună pentru A8. Scopul a fost de a marca momentul, dar și de a le reaminti guvernanților că suntem în continuare cu ochii pe ei. Totodată, am dorit să le atragem atenția că autostrada cea mai importantă pentru scoaterea din izolare și pentru dezvoltarea regiunii noastre, A8, Ungheni-Iași-Târgu Neamț-Târgu Mureș, este în impas. De altfel, în Piața Unirii din cel mai sudic oraș al regiunii noastre am și afișat un banner pe care scria: „După 10 ani de presiuni civice, A7 a ajuns în sfârșit în Moldova! Pe când și A8, Ungheni-Iași-Târgu Mureș?”.
În privința A8, problemele sunt numeroase, în pofida declarațiilor anesteziante ale politicienilor, angajaților unor instituții și spălătorilor de imagine ai acestora. Studiile de fezabilitate se desfășoară cu întârziere, se invocă tot felul de probleme, nimeni nu-și asumă responsabilitatea, nici Ministerul Transporturilor, nici CNAIR, nici licitatorii, nici cei care schimbă bărcile în funcție de interes, iar unele ședințe publice, făcute de CNAIR sau de Prefectura județului Iași, spre exemplu, par mai degrabă exerciții de imagine.
Eforturile pentru realizarea autostrăzilor Moldovei au fost consistente până acum, disproporționate mai ales din partea societății civile, politicienii fiind implicați în număr mic, cei mai mulți cu ochii la camerele de filmat, în vreme ce instituțiile publice au trebuit strânse cu ușa pentru a-și face treaba. Rezultatele de până acum din teren sunt modeste. În anii următori atenția și presiunea publică vor trebui să rămână cel puțin la același nivel, dacă nu chiar să crească, pentru atingerea obiectivelor majore, A8 și A7 în integralitatea lor. Pentru că la semnarea contractelor și la tăierea panglicilor politicienii aflați la putere nu vor avea, cum ne-au obișnuit, nicio reținere să confiște prim-planul.
