Proiectul de lege care prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților a trecut miercuri de Camera Deputaților, după ce a fost modificat înainte de plen, în comisia pentru muncă. Proiectul a fost modificat astfel încât magistrații să se pensioneze doar la 65 de ani, începând de anul viitor, fiind eliminat planul de creștere treptată a vârstei.
Potrivit HotNews, 259 dintre deputați au votat „pentru” adoptarea proiectului care propune ca magistrații să iasă la pensie la 65 de ani. 25 s-au abținut, un deputat a votat „împotrivă” și altul a refuzat să voteze.
Deși marți în dezbaterile din comisii, proiectul a primit raport de adoptare, miercuri a fost modificat de comisia de muncă într-o ședință care a durat aproximativ 15 minute. Membrii comisiei au votat pentru eliminarea etapizării creșterii vârstei de pensionare.
Asta înseamnă că, în cazul în care legea va fi adoptată de Parlament în forma de acum, de la 1 ianuarie 2026 magistrații se vor pensiona la 65 de ani, fără să existe o creștere etapizată a vârstei până în 2045, așa cum prevedea proiectul inițial. În legislația actuală, magistrații se pot pensiona la orice vârstă, cu condiția să aibă 25 de ani vechime.
Forma adoptată ar ridica probleme de constituţionalitate
Opoziția acuză că forma adoptată azi de Camera Deputaților ridică probleme de constituționalitate și modificarea a fost introdusă pentru ca legea să fie respinsă de Curtea Constituțională. Există deja o decizie a Curții Constituționale care prevede că vârsta de pensionare a magistraților nu poate fi crescută brusc, ci e nevoie de o egalizare.
În plus, comisia Muncii a aprobat azi și un amendament al USR care prevede ca pensia magistraților să fie cel mult egală cu salariul net din ultima lună de activitate, fără să fie luate în calcul alte venituri cum ar fi sporuri sau bani pentru concediul neefectuat.
Potrivit amendamentului introdus azi, magistrații vor primi o pensie în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni. Inițial, proiectul prevedea un procent de 65%.
Proiectul poate să fie în continuare modificat, odată ce ajunge la Senat, care este cameră decizională.
„Sperăm ca la Senat imperfecțiunile să fie rezolvate de colegii mai înțelepți ca noi”, a spus Adrian Solomon, președintele comisiei de Muncă de la Camera Deputaților, în timpul ședinței de plen.
Cum arăta legea inițial
Proiectul a fost depus de liderii coaliției PNL-PSD-UDMR-Minoritățila începutul lunii. El vizează creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor, procurorilor, magistraților de la CCR și Înalta Curte și a personalului de specialitate juridică de la începutul anului viitor și scăderea plafonului de calcul la 65% din venituri.
Proiectul de lege a fost depus după ce candidatul coaliției, Crin Antonescu, spune că le-a cerut liderilor într-o ședință a coaliției să modifice legea astfel încât magistrații să se pensioneze în viitor la 65 de ani, „precum toți cetățenii”.
El a argumentat solicitarea prin faptul că în acest moment „cel puțin 230 de milioane de euro sunt blocați în PNRR”.
Astfel, proiectul introduce o nouă prevedere, aceea că judecătorii trebuie să aibă minimum 48 de ani atunci când ies la pensie, nu doar cei 25 de ani de vechime, așa cum prevede legea acum.
Proiectul a primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pe motiv că iniţiativa legislativă „are potenţialul de a submina grav funcţionarea sistemului judiciar”, în principal prin afectarea resurselor umane, că Executivul European nu a solicitat în niciun fel modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor și că modificare legii nu are nicio justificare.
Inițial, proiectul prevedea creșterea etapizată, până în 2045 a vârstei de pensionare, după cum urmează:
Guvernul a renunțat, în luna martie, la impozitarea progresivă a părții necontributive din pensiile speciale, precum pensiile magistraților, polițiștilor și militarilor, în acord cu decizia Curții Constituționale din luna decembrie a anului trecut. Astfel, s-a revenit la cota unică de impozitare de 10% pentru sumele ce depășesc plafonul neimpozabil de 3.000 de lei, exact ca în sistemul public de pensii bazat pe contributivitate.
În acest moment, 230 de milioane de euro din PNRR sunt blocați pentru că România nu a făcut reforma pensiilor speciale.
