Ziua de 9 martie, cunoscută în tradiția populară ca “mucenicii” sau „sfințișorii”, are o semnificație profundă, atât religioasă, cât și etnologică.
Tradițiile populare variază regional, dar au câteva elemente comune. În credințele populare, 9 martie marca începutul noului an agrar. Se spunea că în această zi se deschid mormintele și porțile Raiului, iar sufletele morților se întorc pe pământ.
În unele zone, se consideră că sunt 44 de mucenici, corespunzând numărului de zile dintre 9 martie și sărbătoarea Sfântului Gheorghe (23 aprilie), momentul când primăvara se instaurează definitiv.
„Poate cel mai cunoscut obicei legat de această zi este coptul şi datul de pomană al mucenicilor sau sfinţişorilor, care, duminică dimineață, trebuie să fie gata, pentru a fi împărţiţi de pomană, în amintirea celor patruzeci de sfinţi şi de sufletul morţilor din familie”, a precizat Lucia Cireș, doctor în etnologie. Mucenicii pot avea diverse forme, în funcție de zona geografică și tradițiile locale.
„Ei pot avea formă de om, de albină, de porumbel de colăcel sau de opt, ca în Moldova. Se mai numesc mucenici, bradoşi, brăduleţi, brânduşi, sânţi sau sâmţi. Ei pot fi ca nişte turte dulci făcute din făină de grâu frământată cu miere şi cu miez de nucă pisat, cărora li se dă formă de om. Cei în chip de albină, de hulubaş sau de colăcel nu sunt frământaţi cu miere, ci se ung pe deasupra cu miere şi se presară cu nucă pisată. Fiecare gospodină trebuie să facă 40 sau chiar 44 de astfel de sfinţişori”, a adăugat aceasta.
Continuarea în Ziarul de Iași
