Fosta şefă PSD a Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor Laura Vicol şi soţul ei, Vladimir Ciorbă, au fost reţinuţi, luni seară, după audierile de la sediul DIICOT, au transmis surse judiciare pentru News.ro.
După ore întregi de audieri, Laura Vicol a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la delapidare, spălare de bani și aderare la grup infracțional organizat. Acest lucru înseamnă că procurorii DIICOT consideră că au suficiente probe împotriva ei, dar nu și că Laura Vicol este vinovată. Vinovăția poate fi stabilită doar de instanța de judecată.
Ioana Băsescu pusă sub acuzare
De asemenea, și Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte Traian Băsescu, a fost pusă sub acuzare după audierile de la DIICOT, ea fiind unul dintre notarii implicați în tranzacțiile firmei de imobiliare.
Marcel Ciolacu: „N-am mai comunicat de peste doi ani de zile”
Premierul Marcel Ciolacu a făcut declarații scurte despre ancheta DIICOT. El a spus că autoritățile statului își fac treaba: „Foarte bine, înseamnă că justiția funcționează”. Întrebat dacă a știut când a zburat cu avioanele Nordis că este vorba de un grup infracțional organizat, el a răspuns: „Vă dați seama că nu”.
Referitor la relația dintre el și familia Vicol-Ciorbă, Marcel Ciolacu a spus scurt: „N-am mai comunicat de peste doi ani de zile”, apoi s-a urcat în lift și a plecat.
Laura Vicol a demisionat din PSD
Site-ul Recorder a publicat în octombrie 2024 o investigație prin care arăta că Nordis, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari din România, a vândut aceleași apartamente către persoane diferite și a încasat milioane de euro, dar majoritatea proiectelor au rămas pe hârtie.
În urma investigației, Laura Vicol și-a dat demisia și de la conducerea Comisiei Juridice a Camerei Deputaților. Laura Vicol-Ciorbă este soția lui Vladimir Răzvan Ciorbă, asociatul principal al Nordis, companie care a intrat în insolvență. Asociații majoritari sunt omul de afaceri Vladimir Răzvan Ciorbă și Mapp Development/Emanuel Gheorghe Poștoacă, fiecare cu câte 46% din părțile sociale.
Zeci de percheziţii făcute de procurori
Procurorii au făcut 65 de percheziţii în dosar, în România şi Principatul Monaco (63 în municipiul Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Bistriţa-Năsăud şi Prahova), într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.
”Cercetările efectuate, până la această dată, vizând 72 de persoane (40 de persoane fizice şi 32 de persoane juridice), au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre acestea ar fi iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care ar fi conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex, constând în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare, sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor în urma executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat, ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat”, a transmis anterior DIICOT.
Bani spălaţi
Potrivit procurorilor, fondurile financiare ilicite astfel obţinute ar fi fost supuse procesului de spălarea banilor.
”Din investigaţiile efectuate a rezultat că eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată ar fi fost format din persoane apropiate liderilor, (aflate în relaţie de rudenie sau prietenie), care ar fi aderat la grupare şi ar fi sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora, iar ultimul palier ar fi sprijinit grupul infracţional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative”, afirmă anchetatorii.
Prejudiciu de peste 195 de milioane de euro
Potrivit acestora, în perioada 2019-2024, liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a 5 societăţi comerciale, ar fi încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), peste 957.000.000 de lei (peste 195 de milioane de euro).
Fondurile astfel constituite ar fi fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracţional organizat, transferuri către persoane juridice, societăţi afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar şi diverse cheltuieli voluptorii, de aproximativ 346.000.000 de lei şi 2.400.000 de euro.
În primele două situaţii, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor ar fi avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparenţa legalităţii operaţiunilor prin care sumele de bani ar fi ieşit din patrimoniul societăţilor (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părţi sociale, respectiv înfiinţarea şi/sau preluarea a zeci de societăţi pentru a simula operaţiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca provenienţă avansurile achitate de către clienţi să poate fi externalizate sub aparenţa unor contracte de prestări servicii sau achiziţii de bunuri).
Bani retraşi în numerar
Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani ar fi urmat aceeaşi destinaţie, conturile membrilor grupării şi retragerea în numerar.
În acelaşi interval de timp, persoanele în cauză ar fi indus în eroare, în urma executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiţionale şi contracte de vânzare cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidenţiale, mai multe persoane fizice şi juridice, în mod direct sau indirect, prin intermediul angajaţilor societăţilor cu atribuţii în vânzări, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase constând în finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor, către un număr mare de clienţi, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată şi repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realităţii obiective şi prin presarea clienţilor cumpărători să accepte alte termene şi condiţii dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor şi impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la graniţa cu Ucraina).
Manoperele frauduloase folosite de membrii grupării de criminalitate organizată în raport cu clienţii ar fi constat şi în vânzarea imobilelor către alte persoane, condiţionarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligaţii neinserate iniţial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinţei locuinţelor pe o perioadă lungă de timp, intenţia de a folosi apartamentele edificate în interes propriu – pentru funcţionarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terţe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului, interdicţia notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligaţiei de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relaţiilor contractuale sub sancţiunea plăţii unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienţilor.
Cei în cauză ar fi recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor, pentru a îngreuna identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucţionarea accesului clienţilor în şantiere, pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăţi urmată la scurt timp de rezoluţiunea vânzării, în scopul needificării şi/sau nepunerii la dispoziţia clienţilor a imobilelor contractate.
Astfel, membrii grupării de criminalitate organizată au produs pagube materiale substanţiale clienţilor, corelativ cu obţinerea de către ei a unor foloase patrimoniale injuste.
În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat şi la intervale diferite de timp, liderii grupului infracţional ar fi dispus efectuarea în documentele contabile ale firmelor (persoane juridice cu calitatea procesuală de suspect) de operaţiuni fictive de achiziţii, în scopul diminuării bazei impozabile şi deducerii ilegale a taxei pe valoare adăugată.
