Comisia de la Veneția a făcut public luni un raport despre anularea alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională.
”Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, se arată în raport.
”Părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile”, mai arată Comisia de la Veneția în raportul său.
Instituția arată că ”trebuie avut în vedere faptul că anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională a României, chiar dacă nu este prima decizie judecătorească de anulare a alegerilor prezidențiale din Europa, este specială din mai multe puncte de vedere”.
În primul rând, Curtea Constituțională s-a sesizat din oficiu în baza unei dispoziții de competență extinsă potrivit căreia „Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României și confirmă rezultatele votului”.
În al doilea rând, decizia se bazează pe interferența prin intermediul rețelelor de socializare și pe utilizarea disfuncțională a tehnologiilor digitale și a IA în favoarea unuia dintre candidați. Astfel, deficiența nu este direct legată de procesul electoral în sine, ci mai degrabă de faza pregătitoare a alegerilor și de influența netransparentă asupra alegătorilor.
În al treilea rând, deși decizia se întemeiază pe o încălcare a dispozițiilor legilor electorale, în special a legilor privind finanțarea și, prin urmare, pe lipsa de corectitudine a alegerilor, se pare că Curtea a identificat, de asemenea, un atac la adresa suveranității statului român ca urmare a influenței externe asupra procesului electoral.
Recomandările cu care se încheie raportul Comisiei de la Veneția:
A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar [punctul 21];
B. Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar [punctul 27];
C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale (formularea în original – very exceptional circumstances) ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului [punctele 18 și 39];
D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerile; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile [par. 16, 28, 31, 33];
E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate [punctele 48 și 49];
F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora [punctele 54 și 55];
G. Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie identificată ca atare și trebuie să fie transparentă, iar platformele social media sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia [punctele 56 și 58].
Solicitare de analiză cerută de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneția cu privire la standardele în interiorul cărora o curte constituţională poate invalida alegerile, plecând de la hotărârea Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 prin care a invalidat alegerile prezidențiale.
”Opinie urgentă – în ce condiții și în baza căror norme juridice poate o curte constituțională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?”, este solicitarea făcută de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.
Acesta este unul dintre cele două organe statutare ale Consiliului Europei (organizație internațională dedicată apărării drepturilor omului, a democrației și a statului de drept). Adunarea Parlamentară alege judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului.
Comisia de la Veneția este un organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional.
Curtea Constituțională a decis vineri 6 decembrie, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate, potrivit unui comunicat al CCR.
Decizia CCR a fost luată în timp ce votul pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în care se confruntau candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi, era în desfășurare în diaspora.
Anunțul, fără precedent, a venit la două zile după desecretizarea documentelor secrete prezentate în CSAT de către SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne.
