Guvernul a adoptat joi o Ordonanță de urgență care prevede măsuri dure privind soluționarea plângerilor legate de campania electorală pe marile rețele online la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025. Potrivit presshub.ro, ONG-urile atrag atenția că prevederile actului normativ sunt neclare și ar putea afecta și simplii cetățeni care postează pe rețelele de socializare.
Potrivit actului normativ, toate plângerile vor fi soluționate de Biroul Electoral Central, iar deciziile acestuia se vor comunica de îndată Autorității Electorale Permanente (AEP). Autoritatea va transmite notificările marilor platforme online (TikTok, Facebook, Google etc.), care vor avea un termen de 5 ore pentru a elimina conținutul ilegal, în caz contrar riscând amenzi cuprinse între 1% și 5% din cifra de afaceri.
„În forma apărută în mass-media, pare a reglementa inclusiv o postare personală pe o rețea socială, făcută de o persoană privată, sau o poza personală cu candidatul favorit. Nu este clar din formularea acestui articol că reglementările s-ar referi exclusiv la materiale publicate de către un actor politic sau în numele acestuia, așa cum prevede Regulamentul european privind publicitatea politică”, avertizează organizațiile non guvernamentale, care semnează o scrisoare deschisă pe acest subiect.
Un simplu cetățean ar putea avea probleme dacă-și postează candidatul favorit
De exemplu, Art.15, în forma apărută în mass-media, pare a reglementa inclusiv o postare personală pe o rețea socială, făcută de o persoană privată, sau o poza personală cu candidatul favorit. Nu este clar din formularea acestui articol că reglementările s-ar referi exclusiv la materiale publicate de către un actor politic sau în numele acestuia, așa cum prevede Regulamentul european privind publicitatea politică. Legislația privind campania online este deja complexă și restrictivă pe alocuri.
Este crucial ca reglementarea comunicării în timpul campaniei electorale să nu aducă atingere libertății de exprimare a cetățenilor obișnuiți care se exprima pe rețelele sociale. În forma actuală, dacă un simplu cetățean postează fotografia candidatului favorit Icsulescu, poate fi intra sub incidența ordonanței.
Taxarea marilor platforme, anunțată de Marcel Ciolacu, o imposibilitate
ONG-urile atrag atenția, de asemenea, asupra art. 16 (7) din text, care prevede amenzi substanțiale pentru marile platforme. Acesta pare a ignora că reglementarea acestora se face – conform Regulamentului UE DSA, citat chiar în text – direct de către Comisia Europeană, iar instituțiile românești nu pot da amenzi unor entități juridice care nu sunt înregistrate în România.
În aceste condiții, taxarea platformelor gen Meta și TikTok cu până la 5 la sută din cifra de afaceri, pe care a anunțat-o premierul Marcel Ciolacu, este imposibilă, dacă acestea nu au nimic în România.
Mai mult, alte aspecte fundamentale legate de transparența finanțării politice și electorale rămân nerezolvate: tipurile de materiale permise în timpul campaniei, bugetele masive din subvenții, transparența și verificarea reală a cheltuielilor din campanie, publicarea unor rapoarte de finanțare intermediare etc.
De peste 500 de zile, SRI nu mai are un șef civil
În condițiile în care, de peste 500 de zile, România nu mai are un șef civil al Serviciului Român de Informații, de la demisia, pe 3 iulie 2023, a lui Edward Hellvig, nu cumva tărăgănarea unei noi numiri de către președintele Klaus Iohannis înseamnă că frâiele acestei importane instituții trebuie să rămână unde sunt?
SRI a avut cinci șefi numiți politic, adică de Parlament – la propunerea Președintelui – în ultimii 33 de ani. Toți au demisionat înaintea sau după schimbarea președintelui țării sau ca urmare a unor scandaluri de amploare. De 554 de zile, Serviciul este condus de un militar. Este cea mai lungă perioadă de conducere militară a SRI din istoria post-decembristă a României. Iar rolul esențial al SRI în campania electorală care urmează nu poate fi trecut cu vederea. Să mai amintim aici și că, potrivit ultimului raport oficial al SRI, care datează din 2020, Serviciul a știut de existența grupurilor de extremă dreaptă, a căror activitate o considera însă nesancționabilă.
„Ideologia de extremă dreapta a înregistrat o diversificare a formelor de propagare a mesajelor extremiste, remarcându-se translatarea lor în mediul online. Spectrul autohton a continuat să adopte un discurs și modalități de acțiune preponderent nesancționabile legal. Au fost evidențiate demersuri vizând promovarea ideologiei și creșterea vizibilității pe scena publică”, a transmis SRI parlamentarilor.
După ce a apărut ceea ce CSAT a numit interferența unui actor statal în alegerile prezidențiale din România și după ce presa de investigații a dezvăluit relația extrema dreaptă – Călin Georgescu – Rusia, autoritățile au acționat altfel.
