Curtea Constituțională (CCR) a cerut joi Biroului Electoral Central (BEC) renumărarea tuturor celor 9,4 milioane de voturi. În cererea către BEC consultată de G4Media, Curtea Constituțională a invocat două motive pentru această cerere: ”numărul semnificativ de voturi nule” și ”neconcordanţele dintre voturile valabil exprimate și consemnarea acestora în procesele-verbale” pentru candidații Elena Lasconi și Ludovic Orban.
La turul 1 al prezidențialelor, numărul de voturi nule a fost de 223.132. Spre comparație, la turul 1 al alegerilor prezidențiale din 2019 numărul voturilor nule a fost de 142.961, iar în turul 2 a fost de 182.648, la un număr apropiat de alegători.
În ceea ce privește ”neconcordanţele dintre voturile valabil exprimate și consemnarea acestora în procesele-verbale în cazul candidaților Elena-Valerica Lasconi și Ludovic Orban”, CCR arată că există argumente în cererea de anulare a alegerilor depusă de Cristian Vasile Terheș.
Cererea către CCR a fost depusă de Cristian Terheș, candidat la alegerile prezidențiale. Terheș a fost ales europarlamentar în 2019 pe listele PSD, când partidul era condus de Liviu Dragnea.
Decizie fără precedent
CCR a anunțat joi oficial, printr-un comunicat de presă, o decizie fără precedent – cere renumărarea tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi de la primul tur de scrutin. CCR urmează să se reunească din nou vineri.
„În ziua de 28 noiembrie 2024, Plenul Curții Constituționale a examinat cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Cristian Vasile Terheș (Dosar nr.3671F/2024), și având în vedere art.146 lit.f) din Constituție, art.3 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, precum și art.37 și 76 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu unanimitate de voturi, a dispus:
- 1. Reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024.
- 2. Înaintarea rezultatelor reverificării și renumărării Curții Constituționale de către Biroul Electoral Central”.
Lucrurile o pot lua într-o direcție foarte proastă
Decizia fără precedent a Curții Constituționale de renumărare a celor 9.465.257 de voturi de la primul tur al alegerilor prezidențiale poate creiona scenariul anulării scrutinului, iar „lucrurile pot lua o întorsătură foarte proastă”, consideră fostul președinte al CCR Augustin Zegrean.
Un conflict între Curtea Constituțională și Biroul Electoral „este tot ce lipsea” acum României, a spus Zegrean pentru HotNews.ro.
„Mă surprinde decizia aceasta, pentru că cred că toții judecătorii CCR ar trebui să știe că nu e posibilă renumărarea voturilor într-un timp atât de scurt. Cei din birourile electorale nu pot lucra așa, plus că cine îi mai plătește? Eu cred că pe cei din CCR i-a speriat că voturile domnului Ludovic Orban (n.r. -20.089) au fost adăugate la Elena Lasconi. Poate părea logic că cer renumărarea voturilor, că nu au de unde ști, dar această decizie va încurca și mai mult lucrurile”, a afirmat fostul președinte al CCR.
El a atras atenția că este o situație fără precedent, iar lucrurile „pot lua o întorsătură foarte proastă”.
„Mandatul actualului președinte expiră în 21 decembrie și nu va mai avea cine să convoace Parlamentul pentru constituire. Dacă săptămâna viitoare nu avem rezultatele primului tur, mai poate fi al doilea tur al alegerilor prezidențiale în 8 decembrie? (…) Ar trebui să se calmeze cu toții și să nu mai facă totul în fuga calului”, a mai spus Zegrean.
Cine sunt cei 9 judecători ai Curții Constituționale
Curtea Constituțională este formată din 9 judecători. Dintre aceștia patru au fost propuși de PSD, trei au fost propuși de către Klaus Iohannis prin Administrația Prezidențială, unul de PNL și unul de UDMR. Procedura legală este ca la fiecare trei ani să fie numiți trei judecători, câte unul de către Administrația Prezidențială, Camera Deputaților și Senat. Mandatul are o durata de 9 ani, dar nu poate fi reînnoit.
În prezent, componența CCR este Marian Enache (președinte), Liviu Stanciu, Attila Varga, Simina Tănăsescu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei și Bogdan Licu.
Marian Enache
Este membru al CCR din 2016 și președinte din 2022. El a fost numit propunerea PSD de către Senat. Anterior a fost deputat timp de mai multe legislaturi din partea FSN, PDSR și PSD.
Attila Varga
Este membru al Curții Constituționale din 2016 fiind numit de Camera Deputaților la propunerea UDMR. A fost deputat între 1990 și 2012.
Livia Stanciu
Este de profesie judecător și a fost președintă a Înalte Curți de Casație și Justiție. În 2016 a fost numită ca membru al Curții Constituționale de către președintele Klaus Iohannis.
Simina Tănăsescu
A fost profesor la Facultatea de Drept de la Universitatea din București. După alegerea lui Klaus Iohannis a devenit consilier prezidențial, iar în 2019 a fost numită de președintele Klaus Iohannis în funcția de membru al Curții Constituționale.
Gheorghe Stan
A fost procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) înainte de a fi numit în 2019 în funcția de membru al Curții Constituționale prin decizia Camerei Deputaților la propunerea PSD.
Cristian Deliorga
Ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat la propunerea PSD. Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța, iar apoi a devenit judecător. A devenit cunoscut după ce a pronunțat sentința de condamnare la închisoare a lui Mircea Băsescu.
Laura-Iulia Scântei
A fost notar și parlamentar liberal înainte de a fi numită de Senat, în 2022, în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională, la propunerea PNL.
Bogdan Licu
Este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD, prin votul Camerei Deputaților. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat pe rând funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general.
Mihaela Ciochină
A fost numită de președintele Klaus Iohannis în 2022 la Curtea Constituțională. Anterior, a fost, între 2015 și 2022, consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, Cochină a lucrat la Senatul României, unde a avut mai multe funcții de execuție.
 a cerut joi Biroului Electoral Central (BEC) renumărarea tuturor celor 9,4 milioane de voturi.){kind=link}