Aproape 40.000 de români au votat în primele 10 minute de la deschiderea secţiilor de votare din ţară. Candidaţii la funcţia de preşedinte a ţării s-au prezentat şi ei la urne încă de la primele ore ale dimineţii.
Nicolae Ciucă, liderul PNL, a votat la ora 8. „Este o zi importantă pentru România. Este o zi în care personal am votat pentru prosperitate, securitate și democrație. Este o zi în care îmi pun speranța că votul util merge către acel candidat care are onestitate, decența și pregătirea că poate să gestioneze responsabilitățile funcției. Am votat util. Sper să vină la vot cât mai mulți români, este vorba de viitorul nostru, de viitorul copiiilor noștri”, a spus Ciucă.
Şi preşedintele Forţa Dreptei, Ludovic Orban, cel care s-a retras din cursă pe ultima sută de metri, a mers la vot de dimineaţă. „Fac o precizare pentru că, din păcate, în ultima săptămână s-a lansat masiv o dezinformare – toţi cei care vor să mă voteze pot să mă voteze, dar pe 1 decembrie, votând Forţa Dreptei, Forţa Dreptei nu s-a retras din competiţia electorală, candidăm la alegerile parlamentare – şi îi aştept pe toţi cei care cred în noi, cred în valorile dreptei să voteze pe data de 1 decembrie. De asemenea, o altă diversiune care s-a lansat, şi trebuie să o spun că inclusiv preşedinţii secţiilor de votare au spus această năzdrăvănie, că voturile mele se transferă către candidatul pe care l-am propus. Este o minciună gogonată. Să nu cumva să mă votaţi, să votaţi candidata pe care v-am rugat să o votaţi (…) „Dacă mă votaţi pe mine, voturile se pun la mine şi nu ne atingem obiectivul pentru care am făcut acest sacrificiu, pentru care am luat această decizie grea. Veniţi la vot, este fundamental să veniţi la vot!”, a spus Orban.
Liderul PSD Marcel Ciolacu a venit singur la vot. ”Am votat pentru o Românie puternică economic, o Românie cu o voce puternică în lume, am votat pentru o Românie în care românii să aibă un trai decent şi nu în ultimul rând am votat pentru o Românie al cărei preşedinte să muncească pentru ţară şi pentru poporul său. Am votat pentru cît mai multe victorii ale românilor şi României, cum a fost ultima victorie de acum câteva zile, aderarea completă la Spaţiul Schengem. Am votat pentru stabilitate, pentru un echilibru şi o echitate socială şi de asemenea, pentru pace. Cu toţii ne dorim un trai mai bun şi ne dorim să fim cum suntem noi românii. Şi sunt ferm convins că după această campanie electorală aşa vom fi”, a spus Ciolacu.
Președintele Klaus Iohannis a votat la liceul Jean Monet din Capitală. Președintele a ieșit din secția de vot fără să facă declarații în ciuda întrebărilor adresate de jurnaliști. ”Vă doresc o zi bună și poftiți la vot”, a spus președintele înainte să voteze.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus că a votat „în armonie totală cu convingerile mele politice şi morale şi am votat vocea raţiunii. Vă îndemn să mergeţi la vot, astăzi este primul tur al alegerilor prezidenţiale şi sunt convins, sper că vom avea un preşedinte care va fi mult mai atent la tot ceea ce doreşte societatea românească”. Întrebat de ce fel de preşedinte are nevoie România, preşedintele UDMR a răspuns: ”De un preşedinte care este de partea oamenilor, care asigură securitatea, aş putea să spun preşedinte protector, care are capacitatea de a asigura securitatea pentru fiecare om, va reda speranţa pentru fiecare familie şi se va ocupa în primul rând de problemele legate de declinul demogafic fiindcă asta este problema cea mai importantă a României”.
Președinta USR Elena Lasconi a votat într-un liceu din Capitală. ”Am votat cu încrederea că azi nimeni nu o să-și facă bagajul să plece în altă țară. O țară în care să ai parte de o școală bună pentru copilul tău. Am votat cu încrederea că 1116 români nu au murit degeaba în 1989. Am votat cu încrederea că vom avea o Românie pentru toți, nu doar pentru unii. De ieri a fost așa o presiune pe mine. Simt că azi putem face o schimbare majoră pentru România. Iubesc țara asta și continui să lupt pentru ea. Le-am adus cafea, ceai și prăjituri fără blat”, a spus aceasta.
Mircea Geoană a votat împreună cu familia. ”Nu alegem doar un președinte, ci alegem o direcție pentru țară. Cred că alegerea e destul de clară. Alegem între corupție și competență și patriotism. Sper că noaptea a fost un sfetnic bun. E nevoie de participare masivă. Transmis un mesaj de încurajare pentru diaspora din Europa și America, dar și pentru masiva diasporă basarabeană. Eu am mai trecut printr-un astfel de exercițiu. Criza economică bate la ușă. Alegeți cei mai competenți candidați. Data viitoare sper să votăm digital prin blockchain. Doamne-ajută!”, a spus acesta.
18 milioane de români înscrişi pe listele electorale
Autoritatea Electorală Permanentă a informat că numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente pentru alegerea Preşedintelui României, din data de 24 noiembrie 2024, este 18.008.480 de cetăţeni, iar cel al românilor cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este de 989.230 de persoane. Potrivit AEP, 19.365 cetăţeni au interdicţie de a vota la scrutinul de duminică, 24 noiembrie.
De asemenea, 6.721 de cetăţeni români din străinătate au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă, iar 6.589 de cetăţeni români din străinătate au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate.
Campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale s-a încheiat sâmbătă dimineaţă, la ora 7.00.
Când se închid secţiile de votare
Conform AEP, secţiile de votare din ţară pentru alegerea Preşedintelui României se vor deschide duminică, 24 noiembrie 2024, începând cu ora 7:00. AEP le reaminteşte candidaţilor că trebuie să respecte prevederile legale în vigoare şi să nu continue propaganda electorală, îndemnându-i, totodată, să contribuie la desfăşurarea în cele mai bune condiţii a zilei votului, astfel încât „întregul proces electoral să răspundă aşteptărilor democratice ale cetăţenilor”.
Datele Autorităţii Electorale Permanente indică, pe teritoriul României, un număr de 18.968 de secţii de votare, iar în străinătate 950 de secţii de votare. În ţară, votarea la cele 18.968 de secţii se desfăşoară duminică, 24 noiembrie, în intervalul 07:00 – 21:00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59 pentru cetăţenii care, la ora 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot.
Votarea în străinătate a început vineri, 22 noiembrie 2024, şi s-a desfăşurat în intervalul orar 12:00 – 21:00, în timp ce sâmbătă, 23 noiembrie 2024, votarea a început la ora 7:00 şi s-a încheiat la ora 21:00. Duminică, 24 noiembrie 2024, secţiile de votare din străinătate sunt deschise în acelaşi interval orar, 7.00 – 21.00. Pentru fiecare dintre cele trei zile de votare din străinătate există posibilitatea prelungirii programului secţiei până la ora 23:59 pentru cetăţenii care, la ora 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în clădirea unde se votează.
Datele privind prezenţa la vot pot fi vizualizate în timp real, prin afişarea pe pagina de internet a Autorităţii Electorale Permanente – https://prezenta.roaep.ro, pentru fiecare secţie de votare, a numărului de alegători care s-au prezentat la vot pe categorii de vârstă, mediu şi gen. Rezultatele înscrise în procesele-verbale întocmite de către birourile electorale ale secţiilor de votare vor putea fi consultate pe aceeaşi pagină, imediat după încheierea şi transmiterea digitală a acestora.
Cine are dreptul să voteze şi unde poate vota
Potrivit AEP, au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
În cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, alegătorul poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii. În cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.
În cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate.
În cazul în care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.
În cazul în care are mobilitate redusă, poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.
Cum poate afla un alegător la ce secţie de votare este arondat
Alegătorul poate afla secţia de votare la care este arondat şi adresa acesteia accesând Registrul electoral la adresa www.registrulelectoral.ro. După introducerea datelor personale, alegătorul află secţia de votare la care este arondat şi adresa acesteia
Cu ce acte de identitate se poate vota
Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Potrivit AEP, este important de ştiut că paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de către cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Cum se desfăşoară votarea
Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV). Acest Sistem informatic semnalează dacă persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot, – alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă, dacă alegătorul este arondat la altă secţie de votare, dacă este omis din lista electorală permanentă, dacă figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin, dacă figurează că a votat prin corespondenţă.
Potrivit legii, alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate vota singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă şi să restituie ştampila încredinţată pentru votare preşedintelui sau membrilor biroului electoral desemnaţi de acesta.
Câţi candidaţi s-au înscris în cursa prezidenţială
La alegerile prezidenţiale din acest an pe buletinele de vot sunt înscrişi 14 candidaţi, din care zece susţinuţi de partide şi patru candidaţi independenţi. Ordinea candidaţilor pe buletinele de vot pentru alegerile pentru Preşedintele României în 2024 este următoarea:
1.Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România
2.George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor
3.Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat
4.Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal
5.Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România
6.Mircea-Dan Geoană – candidat independent
7.Ana Birchall – candidat independent
8.Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Alternativa pentru Demnitate Naţională
9.Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie
10.Ludovic Orban – Forţa Dreptei (Ludovic Orban a anunţat că se retrage şi că o susţine pe Elena Lasconi, însă apare pe buletinul de vot)
11.Călin Georgescu – candidat independent
12.Cristian Diaconescu – candidat independent
13.Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român
14.Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale
