Un studiu realizat de GLOBSEC în 2024 dezvăluie percepțiile cetățenilor români față de Uniunea Europeană (UE), NATO, democrație și amenințările globale. Studiul este finanțat de Uniunea Europeană, fără a reflecta neapărat opiniile acesteia.
În general, studiul arată o Românie ferm pro-occidentală, dar vulnerabilă la narațiuni populiste și extremiste, în special în rândul tinerilor și al grupurilor cu educație scăzută.
Sprijin pentru Occident, dar scepticism față de UE
Datele arată că 83% dintre români susțin apartenența țării la UE și 88% susțin apartenența la NATO, reflectând o orientare majoritar pro-occidentală. Cu toate acestea, percepțiile față de UE sunt ambivalente. Peste 70% dintre români consideră că Uniunea Europeană impune directive României, fără ca țara să poată influența aceste decizii. Această narațiune a „dictatului UE” este prezentă mai ales în rândul grupurilor cu educație scăzută și este adesea folosită de partidele populiste pentru a genera scepticism față de UE.
În ceea ce privește distribuția pe vârste, tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani sunt cei mai entuziaști față de apartenența la UE (89%), în timp ce cei din grupa de vârstă 35-54 de ani sunt cei mai sceptici. Acest scepticism poate fi explicat parțial prin creșterea influenței narațiunilor anti-occidentale propagate de partidele naționaliste și extremiste.
Rusia, o amenințare clară
Rusia este văzută ca principala amenințare de către marea majoritate a românilor. 73% dintre respondenți cred că Rusia reprezintă un pericol pentru securitatea României, iar acest procent a rămas constant în ultimii ani, în special după invazia rusă din Ucraina. Cu toate acestea, studiul arată o scădere a proporției celor care dau vina exclusiv pe Rusia pentru conflictul din Ucraina, de la 65% în 2023 la 55% în 2024. Tot mai mulți români încep să considere că și Ucraina are o parte de vină în conflict, influențați de narațiuni ce subliniază relațiile tensionate ale Ucrainei cu minoritățile naționale, inclusiv cea română.
Este de remarcat faptul că, deși România rămâne ferm pro-occidentală, 31% dintre respondenți consideră că valorile occidentale și modul de viață din Vest reprezintă o amenințare pentru identitatea lor. Aceste percepții sunt mult mai răspândite în rândul persoanelor cu educație scăzută și al celor din mediul rural. În schimb, doar 24% dintre respondenți văd China ca pe o amenințare pentru România, deși sprijinul Chinei pentru Rusia în timpul războiului din Ucraina ar putea reprezenta un risc strategic.
NATO și securitatea națională
Sprijinul pentru apartenența României la NATO a crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând la 88% în 2024, depășind nivelurile din 2020 și 2021. Această creștere este asociată atât cu agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, cât și cu prezența tot mai mare a NATO în România, prin consolidarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu și desfășurarea de trupe suplimentare. Aproape trei sferturi dintre români (73%) sunt de acord că apartenența la NATO face ca o posibilă agresiune din partea unei alte națiuni mai puțin probabilă.
De asemenea, încrederea în forțele armate naționale joacă un rol semnificativ: 82% dintre cei care au încredere în armata României sunt de acord că NATO protejează țara, comparativ cu doar 58% dintre cei care nu au încredere în armată.
Aproape jumătate din tineri vor dictatură
Românii continuă să susțină democrația ca formă de guvernare, dar există semne îngrijorătoare, mai ales în rândul tinerilor. 36% dintre respondenți sunt de acord că un sistem totalitar fără alegeri regulate ar putea fi bun pentru România. Această opinie este mai răspândită în rândul tinerilor între 18 și 34 de ani (41%), comparativ cu cei peste 55 de ani (25%). Autorii studiului sunt de părere că acest procent de 41% în rândul tinerilor este îngrijorător și arată că sunt mai vulnerabili la influențele extremiste.
Pe de altă parte, tinerii sunt și cei mai dispuși să susțină drepturile minorităților, 51% dintre cei cu vârste între 18 și 34 de ani afirmând că drepturile comunității LGBTI+ ar trebui garantate, comparativ cu doar 26% dintre persoanele peste 55 de ani. Această polarizare între deschiderea față de drepturile minorităților și susținerea unui sistem autoritar reflectă un paradox în gândirea tinerei generații, influențată, după autorii studiului, de instabilitatea economică și socială.
Încrederea în instituții și scepticismul față de ONG-uri
Încrederea în instituțiile publice din România a crescut în ultimii trei ani, în special în cazul Guvernului și Parlamentului, care au înregistrat o creștere semnificativă a încrederii, de la 25% și 26% în 2022 la 48% și 44% în 2024. Totuși, încrederea în mass-media mainstream rămâne scăzută în rândul tinerilor (42%) și al persoanelor cu studii superioare (47%), indicând o posibilă alienare față de canalele tradiționale de informare.
Pe de altă parte, ONG-urile sunt percepute cu scepticism de o mare parte a populației. 66% dintre români sunt de acord cu narațiunea conform căreia ONG-urile sunt agenți străini, iar această percepție este mult mai răspândită în mediul rural și în rândul persoanelor cu educație scăzută. Această neîncredere este exploatată de forțele populiste, care susțin că ONG-urile nu servesc interesele naționale.
