România încheie trimestrul trei pe prima poziție în topul celor mai scumpe piețe de energie din Uniunea Europeană.
România a înregistrat în trimestrul al treilea din 2024 cel mai ridicat preț la energia spot din Uniunea Europeană (UE), în pofida scăderii prețurilor în ultimele 2 luni de pe piața pentru ziua următoare, pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu 40% din consumul curent. Datele Profit.ro confirmă că România a fost cea mai importantă victimă a actualei conjuncturi de pe piața europeană a energiei. Faptul că cele mai scumpe piețe europene ale energiei au fost cele din România, Grecia, Bulgaria și Ungaria confirmă decuplarea regiunii de celelalte piețe europene de energie.
Se vor cere compensaţii
Recent, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că România va solicita compensații în următoarea ședință a consiliului de miniștri din UE pentru diferențele mari de preț ale energiei pe piețele spot din estul Europei și cele occidentale, înregistrate în pofida unificării și interconectării piețelor. În cel de-al treilea trimestru, prețul mediu al energiei cu furnizare în ziua următoare a fost pe OPCOM de 127,42 euro/MWh, România fiind urmată, în topul european, de Grecia, cu 125,9 euro/MWh, Bulgaria, cu 123,6 euro/MWh și Ungaria, 120,9 euro/MWh. Comparativ, în aceeași perioadă, prețurile spot din Germania și Franța au fost de 75, respectiv 51 euro/MWh. România ocupă un loc fruntaș și în topul celor mai scumpe piețe de energie din UE de la începutul anului și până în prezent, situându-se pe poziția a patra, cu un preț de 93,6 euro/MWh. Prețuri mai ridicate înregistrează doar Italia și Irlanda (cu 100 euro/MWh) și Grecia (cu 94,8 euro/MWh).
Și în septembrie, România (cu un preț mediu de 109,6 euro/MWh) a ocupat poziția a patra, după aceleași state (Italia, Irlanda și Grecia). În luna iulie, România a fost liderul absolut al prețurilor la energie din UE, cu un preț mediu de 145,2 euro/MWh, urmată Bulgaria, cu 136,5 euro/MWh, și de Ungaria și Grecia, cu 135 euro/MWh. Comparativ, prețurile spot din Germania au fost în iulie de peste două ori mai reduse decât cele din România (67 euro/MWh), iar cele din Franța de peste 3 ori mai mici (47 euro/MWh).
În trimestrul al treilea, România și Ungaria au fost principalii exportatori de energie către Ucraina, a cărei capacitate de generare a fost serios afectată de bombardamentele rusești, regiunea fiind văduvită de 2 surse de energie ieftină: cea regenerabilă din Occident, care, mai nou se pare că ajunge în Ucraina, și cea ucraineană, care era, în trecut, exportator net, cel puțin în perioadele cu cerere ridicată.
Marii consumatori industriali de energie electrică din România, Bulgaria și Grecia s-au plâns oficial la Bruxelles de segregarea de facto din ultima perioadă a pieței europene unice de profil, regiunea Balcanilor confruntându-se cu creșteri masive ale cotațiilor angro la energie electrică, care nu au survenit și în Occident, și fiind lăsată să sprijine singură Ucraina, al cărei sistem energetic a fost distrus în bună măsură de agresiunea militară a Federației Ruse.
