Anul trecut pe 3 mai, de Ziua Mondială a Presei, a avut loc la Crowne Plaza din București lansarea oficială a Clubului de Presă. Inițiativa înființării ar aparține, după unele declarații ale fondatorilor, lui Maricel Păcurariu, patron al televiziunii Realitatea Plus și om de afaceri cu dosare și condamnări penale la activ.
Ideea a fost înfăptuită de gruparea autointitulată pretențios Clubul de Gândire Gold, masată înjurul radioului Gold FM. Printre aceștia Cozmin Gușă și fiul, Sorin Roșca Stănescu, Răzvan Savaliuc, Iosefina Pascal, Răzvan Dumitrescu, Marius Ghilezan. Inițiatorii pretindeau că organizația strânsese la acea dată peste 500 de membri jurnaliști și entități media.
Acțiunea a fost prezentată public ca o urgență, pentru a apăra libertatea presei în România în fața autorităților care o „calcă în picioare”. Printre obiectivele enunțate erau lupta împotriva Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) definit ca „hingher”, precum și împotriva jurnaliștilor „sorosiști”.
Discursurile de la fața locului n-au făcut economie la terminologia așteptată: deontologie, onoare, unitate, valori, libertate. Mihai Rusu s-a distins prin redefinirea „puterii a patra”, care este simbolic presa, ca „putere a cincea”. Fosta voce a Europei Libere de la München a creionat în termeni belicoși viitoarea relație a acestei „forțe a 5-a” cu autoritățile:
„Clubul de presă cred că trebuie să aibă menirea cu toți cei care suntem aici, ca atunci când stăm de vorbă cu miniștri, cu președintele țării, cu șeful guvernului, ei să tremure în fața noastră și nu noi”.
Asociația apare în Registrul Național ONG cu nr.1537/A/2023 sub titulatura Noul Club de Presă la adresa Strada Frumoasă 20, sediul firmelor lui Păcuraru. Disocierea nou-vechi face trimitere la vechea asociație patronală media, consacrată sub numele de Clubul Român de Presă (CRP), înființată și înregistrată cu nr.1250/A din1998, dar inactivă de mai mulți ani.
Mai există CRP?
Indira Crasnea, ultimul președinte al CRP, ne-a declarat că organizația există, însă în urmă cu opt ani membrii săi au decis înghețarea activității. Cât privește similitudinea denumirii, jurnalista a opinat că „probabil s-au folosit la limită de numele Clubului Român de Presă fiindcă a fost ținut minte, avea notorietate”.
Există și alte asemănări evidente. „De altfel, și în organizarea internă <s-au inspirat> tot de la CRP”, a adăugat jurnalista cu o notă de ironie.
Intenția de a se substitui Clubului Român de Presă a fost la vedere în declarațiile fondatorilor Clubului de Presă. Încă din iarna anului trecut s-a vorbit public despre „reînvierea” CRP, fără să existe nicio legătură legală între CRP și actualul Club de Presă. Câțiva membri de acum au fost și membri CRP în trecut, dar aceasta nu justifică perpetuarea confuziei.
Cozmin Gușă declara la Radio Gold FM că încercase cu câțiva ani în urmă să coalizeze patronatul unor televiziuni de știri într-un club de presă. S-a deplasat la Belgrad pentru a-i cere fugarului Sebastian Ghiță acordul pentru RTV, dar planul a eșuat.
Consfințirea din 3 mai 2023 a Clubului a fost așadar considerată o renaștere a vechiului club și anunțată cu entuziasm la Realitatea TV: „Zi istorică! Marcăm renașterea Clubului de Presă din România”
Impostura are rostul ei: acela de a crea impresia unei organizații solide, cu vechime și autoritate recunoscută, care vorbește în numele întregii bresle.
Ioana Avădanei, președinta board-ului Centrul pentru Jurnalism Independent, explică, la solicitarea noastră, că „libertatea de asociere este un drept. În cazul Clubului de Presă nu legalitatea de discută, ci probitatea inițiatorilor săi și cât respect pot ei să genereze în breaslă”. Există o posibilă intenție de „legitimizare în ochii publicului și a breslei, prin capitalizarea istoricului Clubului Român de Presă. Totul e o chestiune de încredere”, a adăugat Ioana Avădanei.
În paralel cu organizația neguvernamentală a fost înregistrată și o firmă, Agenția de publicitate Clubul de Presă, înmatriculată ca J40/8832/2023, la aceeași adresă cu clubul.
Ce îi unește pe membrii Clubului de Presă
Nucleul dur al Clubului de Presă susține cu vehemență agenda promoscovită și anti-occidentală, difuzând pe diverse canale ca Gold FM, Gold TV, SolidNews, ActiveNews, Corectnews, Realitatea Plus, Realitatea.net, RTV, Ziua News, Ziua de Vest, Ziar de Cluj, NCN etc. conspirații, mesaje anti Ucraina și iminența victoriei Rusiei, teoria Statului Paralel, relația slugă – stăpân a României cu SUA, decăderea Occidentului, superioritatea ortodoxiei, ș.a.
Iată câteva teme recurente care conturează sistemul de propagandă „goldist”:
- Rusia va aplica niște lovituri dure în perioada următoare, presiunea publică internă este uriașă (Cozmin Gușă)
- Azi atât SUA cât și UE, sunt angajate în război cu Rusia. Un război pe care Occidentul îl pierde (Petru Romoșan)
- Omenirea se îndreaptă spre de-globalizare (Petrișor Peiu)
- Războiul din Ucraina nu este un război pentru stăpânirea unor teritorii, ci un război pentru o nouă ordine mondială post americană (Adrian Severin)
- Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA la București. Deși joacă cu infatuare rolul de guvernator autoritar de colonie, în subordinea sa sunt încurajați interlopi de tip Coldea și Dumbravă (Realitatea TV)
- LGBT-ismul este o mișcare subversivă, ce dereglează natura umană. În România au fost penetrate toate instituțiile importante, de la BOR, la Guvern, la serviciile secrete și justiție (Cozmin Gușă)
- România va decădea grav dacă va mai fi dominată de securism, nu te poți dezvolta fiind un SECURISTAN! (Petru Romoșan)
- E limpede că în Occidentul Colectiv minoritarii ne domină pe noi, cei ce ne considerăm normali și majoritari. Satanismul propagat de la Paris prin ceremonia Olimpiadei este o bornă importantă în lupta contra creștinismului (Ciprian Mega)
- Cetățenii din democrații și-au pierdut instinctul pentru libertate, fapt ce le va fi fatal (Liviu Alexa)
- Putin, spectacol declarativ grandios oferit presei internaționale! ”Davos-ul rusesc” domină dezbaterea geoeconomică mondială (Daria Gușă)
- Se pregătește topirea identităților naționale în UE, după alegerile europarlamentare
(Petru Romoșan)
O investigație semnată de Iulia Stănoiu în publicația Context dezvăluie rețeaua de propagandă pro-Kremlin din România ai cărei agenți media se regăsesc la vârful Clubului de Presă.
Ar fi greșit să se înțeleagă că toți cei care s-au înscris în Clubul de Presă fac parte dintr-o „gașcă” cu interese comune ascunse și ideologie asumată. Lista completă cu cei 521 jurnaliști „înscriși” inițial, ajunși la peste 700 în iulie 2024 pe site-ul clubuldepresă.ro, este chestionabilă.
Artificiul folosit pentru a da impresia de organizație masivă, reprezentativă pentru întreaga suflare jurnalistică, stă în comunicatul inițial care spune că „jurnaliștii înscriși în Clubul de Presă sunt angajați ai următoarelor companii care acționează în mass-media românesacă”, după care urmează un șirul entităților media.
Am întrebat aleatoriu câțiva jurnaliști care apar pe lista de membri ai Clubului dacă s-au înscris în Clubul de Presă:
Sebastian Oancea – Vrancea 24: „Nu m-am înscris nicicând, niciunde, în nicio asociație sau club. Nici nu știam că figurez pe o listă, o să mă uit. Probabil că m-au pus pe listă pe când lucram la Realitatea TV, dar asta nu e în ordine”.
Ionuț Jifcu – Reporter 24: „Eu sigur nu m-am înscris în Clubul de Presă. O să le scriu să mă scoată, nu vreau să fiu asociat cu niște personaje care duc o politică pro-moscovită. În plus, aici poate fi și o problemă de date personale, dacă s-au folosit liste luate de la serviciile de personal ale redacțiilor”.
Dan Mircea Cipariu – scriitor: „Nu îmi amintesc exact, dar m-a sunat mai de mult Bogdan Comaroni cu care am fost coleg la Ziua și m-a întrebat dacă vreau să fac parte din Club. Am acceptat, dar mai departe nu știu ce s-a întâmplat”.
Cu alte cuvinte, jurnaliștii pentru care s-a anunțat un departament separat de cel al patronilor, au fost înscriși cu toptanul, la grămadă, odată cu compania.
Aderarea la o asociație se face liber consimțit, ca opțiune personală determinată în cazul jurnaliștilor de statutul, scopul, codul etic al organizației. În ce condiții statutare se petrece bizareria nu aflăm, fiindcă statutul nu se regăsește pe site.
Din cele 41 de companii media înșirate în lista din 3 mai 2023 câteva s-au retras cu indignare, ilustrând clivajele adânci dintre unii patroni și conducerea Clubului de Presă, divergențe nu ideologice sau de principii, ci vechi conflicte în afaceri. B1TV, România TV, Editura Evenimentul Zilei și Capital, Antena 3, România liberă, Academia Cațavencu, Casa mea, Cetățeanul, Economica au cerut ștergerea de pe listă.„Nu poţi adera la o asociaţie pe calea aerului, prin spori, ci respectând statutul legal”, comenta Dan Andronic, proprietar al Evenimentului Zilei.
Cele mai noi neclarități se referă la afilierea trustului Adevărul. L-am întrebat pe Cozmin Gușă, fondator și membru în Consiliul de onoare al Clubului, care e situația și cum se produce aderarea: „Nu m-am ocupat eu de formalizarea intrării Adevărului în Clubul de Presă, dar mi-au confirmat Maricel Păcuraru și Cristian Burci, care împreună au negociat și au făcut anunțul public. Cu asta am răspuns și la cealaltă întrebare”.
Înțelegem din răspunsul lui Gușă că negocierile le face patronul Realității TV în numele Clubului de Presă.
Continuarea în PRESShub.
