Deși cu ceva timp în urmă premierul Marcel Ciolacu spunea de la tribuna parlamentului că e nevoie de o reformă a statului, că nu se mai poate și „Gata cu șmecheriile”, declarațiile premierului au fost doar electorale, pentru că reforma statului nu există.
De fapt, numărul angajaților la stat a crescut continuu, în special fiind angajați funcționari. Ciolacu declara că se vor desființa 250.000 de posturi de șefi la stat, de fapt nu s-a desființat nici unul, ba chiar s-au înființat în plus, desființate fiind 25.000, care de fapt erau neocupate. La Botoșani, de exemplu, la nivelul consiliului județean au fost desființate două posturi de referent, pe care nu era angajat nimeni, metodă folosită în toată țara.
Guvernele conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au angajat aproape 34.000 de bugetari noi, în ciuda reformelor anunțate. Adică aproximativ 38 de bugetari angajați pe zi, dacă socotim că au fost aproximativ 890 de zile de guvernare.
În aprilie 2024, numărul bugetarilor era de aproape 1,3 milioane, ceea ce face ca un sfert din angajații cu carte de muncă din România să lucreze la stat, conform datelor de la ministerul muncii. Asta fără a lua în calcul angajații din regiile naționale sau locale ori de la societățile din subordinea primăriilor și consiliilor județene.
În septembrie 2023, premierul Marcel Ciolacu anunța că începe „cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după revoluție”, care va opri „risipa bugetară”.
„Este nevoie de o reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă este singura șansă pentru a continua dezvoltarea României”, declara Marcel Ciolacu.
Doar că a venit 2024, an cu patru rânduri de alegeri și planurile s-au schimbat. Guvernul a adoptat o altă ordonanţă de urgenţă care prevede creşteri salariale de 10% pentru anumite categorii de bugetari, precum şi decontarea ochelarilor de vedere, în limita a 500 de lei. Impactul bugetar al acestor măsuri, în 2024, este estimat la 1,2 miliarde lei.
„România nu poate suporta un sistem bugetar ca cel în care suntem acum. Nu va duce la dezvoltare un astfel de sistem bugetar. Te duceai într-un minister, erau şapte agenţii pentru avizare. După reorganizare, există un singur serviciu de avizare. (…) Nu poţi să faci reformă fără digitalizare, în continuare este o reticenţă în privinţa digitalizării”, spunea Ciolacu în aprilie 2024.
De atunci însă au crescut salariile și au mai fost angajate în sistemul bugetar câteva mii de persoane.
Până pe 30 aprilie 2024, statul a avut încasări de aproape 182 de miliarde de lei. Dar a cheltuit cu mult mai mult: aproape 240 de miliarde de lei. Ceea ce se traduce în deficit bugetar de 57,2 miliarde de lei, adică 3,24% din PIB. 21% din total cheltuieli făcute de stat în primele patru luni ale lui 2024 au fost cheltuieli de personal.
La final de an, deficitul maxim ar trebui să fie de 4,4% așa cum statul român s-a angajat în fața Uniunii Europene. Până pe 31 decembrie 2024, probabil că deficitul va ajunge la 6,9% din PIB, estimează Comisia Europeană.
Ce fac noii bugetari?
„Creșterea aparatului bugetar fără o analiză clară a nevoilor și necesarului activității nu face decât să adauge posturi bugetare la cheltuielile statului”, spune profesorul Florin Andrei, doctor în Finanțe și analist economic, pentru Europa Liberă.
„Pe de altă parte, dacă vorbim de angajări în sectorul Educației sau al Sănatății, imaginea se vede un pic diferit, pentru că vorbim de două domenii strategice pentru orice națiune”, adaugă el.
Nu găsește, însă, explicații pentru noii funcționari din administrație, care trebuia digitalizată de mult timp. „A crescut și numărul de funcționari din aparatul public local sau județean în condițiile în care vorbim de digitalizarea instituțiilor publice și de o mai bună interacțiune între primării și cetățeni”, spune profesorul Florin Andrei.
Reforma statului a fost de fapt complet invers față de declarațiile premierului, guvernul renunță la propriile măsuri de austeritate menite să reducă cheltuielile bugetare, a dat liber la angajări și creșteri salariale.
În același timp, deficitul bugetar crește, în special la pensii, iar guvernul vrea să stoarcă bani de la privați și se împrumută cu sume exorbitante.
„Se vor desființa mii de posturi de șefi cu toată salba de consilieri, șoferi și secretare. Vor dispărea și un sfert din funcțiile de secretari de stat, vicepreședinți și funcții de demnitate publică asimilate acestora”, spunea Marcel Ciolacu anul trecut.
Față de anul trecut, când făcea această declarație, numărul bugetarilor a crescut cu 13.500 și nu s-a desființat nici una din funcțiile anunțate de el.
Un exemplu de reformă clarificator este desființarea unei agenții de către guvernul Ciolacu, știut fiind că pe lângă cel mai numeros guvern din Europa, avem și cele mai multe agenții guvernamentale.
Drept pentru care guvernul a desființat la finele lui iunie 2024 Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM). După câteva zile, prin ordonanță de urgență, a fost înființată o altă agenție însă, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).
ANRM avea 150 de angajați, ANRMPSG va avea 300 de angajați, exclusiv demnitarii. Atribuțiile celor două agenții sunt aproape identice, la fel și nivelul de salarizare.
Având în vedere că este an electoral, angajările la stat nu se vor opri, nici măririle salariale în urma mișcărilor sociale. Timp în care guvernul va continua să se împrumute, pentru că încă nu avem economia necesară pentru a susține creșterile salariale din domeniul de stat, dimpotrivă, sectorul privat începe să intre într-o perioadă dificilă, datorită taxării excesive a muncii practicată de guvernul Ciolacu, cât și a perioadei dificile pe plan internațional. Iar economiștii spun că totul va exploda în 2025, după alegeri, când măsurile populiste nu vor mai fi necesare.
