Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri legea Ciucă – Ciolacu care dezincriminează evaziunea fiscală sub un milion de euro dacă prejudiciul e plătit, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale. Șeful statului putea să retrimită legea la Parlament pentru reexaminare. Curtea Constituțională a respins în aprilie sesizarea depusă de USR și Forța Dreptei, dar motivarea a fost publicată în 8 mai.
Potrivit G4Media, de notat ar fi că președintele Iohannis a procedat la fel și în 2021, când a promulgat fără să trimită la reexaminare o lege inițiată de PSD prin care cei inculpați pentru evaziune fiscală de până la 100.000 de euro scăpau doar cu amendă dacă achitau integral prejudiciul.
Așadar, președintele Klaus Iohannis a așteptat doar două zile să promulge legea controversată și criticată de opoziție și o parte a societății civile. Legea a fost inițiată de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, liderii PSD și PNL, și a fost atacată la CCR de parlamentarii USR și Forța Dreptei.
Lege iniţiată de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă
Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au inițiat și trecut prin Parlament în doar două zile, în preajma Crăciunului din 2023, un proiect de lege care dezincriminează evaziunea fiscală cu prejudiciu sub un milion de euro dacă prejudiciul e plătit în 30 de zile de la finalizarea controlului ANAF. De asemenea, dacă prejudiciul e plătit până la primul termen de judecată, indiferent de valoarea prejudiciului, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.
Proiectul de lege îi scapă pe evazioniștii care produc prejudicii sub un milion de euro dacă plătesc prejudiciul plus 25% în timpul urmăririi penale de către procurori.
Proiectul lui Ciucă și Ciolacu modifică Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. În plus, proiectul prevede că DNA și DIICOT pot investiga și ele evaziunea fiscală prevăzută la articolele 8, 9 și 9 secund din Legea 241/200, în anumite condiții.
Ciolacu și Ciucă au depus proiectul la Parlament luni, 18 decembrie. Tot pe 18 decembrie a fost votat de Senat, iar marți, 19 decembrie, a fost votat de Camera Deputaților, potrivit site-ului oficial.
Procurorul general Alex Florenţa a declarat în martie că ”este o formă de legiferare modernă”, punctând că, în astfel de cazuri, ţinta este recuperarea prejudiciilor la bugetul de stat, potrivit Agerpres.
Legea i-ar putea scăpa de pușcărie pe majoritatea evazioniștilor
Potrivit Profit.ro, în 2022, ANAF a sesizat organelor de urmărire penală 432 de cazuri, pentru prejudicii cauzate statului în valoare totală de 1,03 miliarde de lei, sesizările penale urmând unor controale Antifraudă – 194 și de Inspecție Fiscală – 238.
Media pentru cazurile de sesizări penale este de aproape 600.000 de euro la Antifraudă și de aproape 400.000 de euro la Inspecție Fiscală, ceea ce înseamnă că, potrivit modificărilor aduse de Parlament scapă de pedeapsa cu închisoarea pe aproape toți cei care au comis infracțiuni de evaziune, notează sursa citată.
Pragul de evaziune pe vremea lui Dragnea – 100.000 de euro
Un proiect de lege similar a fost depus în Parlament, în 2017, pe vremea când Liviu Dragnea era președinte al Camerei Deputaților.
Legea inițiată de fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu a fost votată în ultima zi a fostei legislaturi și prevedea că dacă inculpații pentru evaziune fiscală care au produs un prejudiciu de până în 100.000 de euro îl achită integral, scapă doar cu amendă în loc de închisoare. Mai mult, dacă dau 20% în plus, indiferent de cuantumul evaziunii, fapta nu se mai pedepsește deloc.
Atacată de opoziție și Înalta Curte, legea a trecut de CCR în martie 2024.
