După ce am plătit mai mult pentru gaz că era criză, acum va costa în plus deoarece avem prea mult în depozite.
Primăvara ne găsește cu depozitele de gaze pline în proporție de 50%, după ce, la începutul iernii, ele au fost umplute la un nivel-record de 106%. Acum, după ce am trecut iarna cu bine, iese în evidență și reversul medaliei: prețul gazelor ar putea crește cu 5-10% din cauza costurilor pe care le au furnizorii cu aceste gaze, spune Dumitru Chisăliță, expert în domeniu.
Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, România are, la finalul iernii, depozitele de gaze pline în proporție de 50%, media UE fiind 58%.
Pentru România, este vorba de un volum de 1,6 miliarde de metri cubi de gaze. Comparativ, consumul întregii țări într-un an este de 10 miliarde de metri cubi.
Faptul că această cantitate de gaze a rămas în depozite înseamnă costuri mai mari pentru furnizori, care ar putea duce la o creștere cu 5-10% a prețului gazelor, în medie, pentru tot consumul la nivel național, a afirmat Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă și fost director Romgaz.
„Aceasta deoarece, în primul rând, o parte din acele gaze sunt acolo de 2-3 ierni, când, la fel, am depozitat prea mult, deci plătim de mai multe ori tarifele de stocare pentru aceeași cantitate de gaze. În plus, când au fost ele achiziționate pentru a fi înmagazinate, anii trecuți, prețurile erau mai mari”, a precizat Chisăliță.
El a arătat că stocarea unei cantități atât de mari de gaze a fost decizia ANRE.
„Desigur, Uniunea Europeană a cerut realizarea unor stocuri suficiente. Însă ANRE ar fi trebuit să facă o analiză de risc. Trebuia să analizeze care sunt costurile acestor stocuri și care sunt beneficiile. Exista riscul să rămânem fără gaze în toiul iernii? Dacă da, autoritățile ar fi trebuit să iasă și să spună transparent că acestea sunt deciziile și iată care sunt costurile. Dar nu a vorbit nimeni de costuri toamna trecută. Este ca la asigurări: am vrut să stăm liniștiți că nu vom rămâne fără gaze, dar securitatea energetică implică niște costuri. Nu există lucruri frumoase fără să coste”, a mai spus Dumitru Chisăliță.
Contactat de HotNews.ro, președintele ANRE, George Niculescu, a precizat că decizia de a se înmagazina gaze în proporție de minimum 90% din capacitatea de stocare a venit de la UE, iar autoritatea doar a stabilit țintele intermediare.
„E greu de spus dacă faptul că au rămas aceste gaze în depozite o să se transpună într-o creștere de preț”, a spus el. „În teorie există posibilitatea să adaugi un cost cu înmagazinarea, nu este greșită afirmația, însă trebuie văzut ce cantitate de gaze a depozitat fiecare furnizor, la ce preț se face amestecul cu alte cantități de gaze și care este prețul care rezultă.
„Poate un furnizor nu transferă în prețul final tot costul, poate își diminuează din profit, nu știu ce va face, este decizia lor comercială. Noi, ca autorități ale statului, ne-am îndeplinit obiectivul din punctul de vedere al siguranței aprovizionării cu gaze, ne-am asigurat că trecem iarna cu bine, nu poate să ne acuze nimeni că nu ne-am făcut treaba”, mai spune Niculescu.
În schimb, ministrul Energiei spune că gazele rămân acolo pentru iarna următoare, fără a preciza cine suporta costurile.
„Gazul din depozite nu este gaz pierdut. El rămâne acolo pentru iarna următoare și scade totodată presiunea de a nu reuși să ne pregătim cel puțin la fel de bine pentru următorul sezon rece. Vom înmagazina mai puțin”, a arătat Sebastrian Burduja, ministrul Energiei.
Niciunul dintre oficiali nu spune ce costuri suplimentare implică această siguranță în aprovizionare.
HotNews.ro a scris încă de toamna trecută că, deși depozitele de gaze din România sunt pline, acest lucru nu înseamnă nici prețuri mai mici, nici independența de importuri.
Și așa a și fost. Paradoxal, chiar dacă am avut depozitele pline-ochi, România tot a importat gaze, întrucât gazele de import au fost mai ieftine decât cele românești.