După doi ani de conflict armat la graniță, Guvernul nu şi-a îndeplinit planul ce spunea că industria de apărare trebuie să devină industrie de război.
Industria de apărare din România are nevoie de investiții masive, iar lipsurile din dotarea Armatei României nu pot fi acoperite ușor, deoarece țara nu are o strategie pentru apărare actualizată, după doi ani de război la graniță, iar fabricile locale nu produc armamentul de care are nevoie Ministerul Apărării, transmite Europa Liberă România.
Ultimul document strategic pentru apărare a fost elaborat în 2017, în mandatul premierului Mihai Tudose, potrivit sursei citate. Acesta se referea la perioada 2017-2021.
„Una dintre principalele prevederi ale vechii strategii era reorganizarea ROMARM, companie a Ministerului Economiei care are în subordine toate cele 16 fabrici de muniție și armament de stat. ROMARM nu a fost reorganizată, iar puținele investiții străine s-au făcut cu greu”, scrie Europa Liberă România.
La finalul mandatului său de premier, în mai 2023, Nicolae Ciucă, fost șef al Statului Major al Apărării, declara că în România industria de apărare trebuie să devină industrie de război. Deși PNL a rămas la guvernare, acest lucru nu s-a întâmplat.
Mai mulți experți au declarat pentru sursa citată că România, care are o graniță de 650 de km cu Ucraina, țară aflată în război cu Federația Rusă, trebuia să elaboreze deja o nouă strategie pentru apărare, care să cuprindă nevoile existente, cine și cum le poate onora. Printre altele, România are nevoie de obuziere de 155 mm (calibru folosit de NATO), tancuri, arme de asalt și de pistoale. Nici măcar pistoalele nu pot fi furnizate de industria locală în acest moment.
Nu este ușoară nici atragerea de investitori străini în industria locală producătoare de armament. Legea care se referă la offset – investirea de către producătorul străin a unei sume din prețul de achiziție în România – a fost modificată în decembrie 2023. Ministrul Economiei, Radu Oprea, a declarat că instituția pe care o conduce lucrează acum la elaborarea normelor de aplicare a acesteia.
Schimbări politice considerate mai importante
Cu puțin timp înainte ca rușii să invadeze Ucraina, Ministerul Economiei a început lucrul la o nouă strategie pentru apărare. Aceasta a fost gata în 2023, dar premierul Nicolae Ciucă a fost schimbat cu Marcel Ciolacu. A fost înlocuit și ministrul Economiei: Radu Oprea, de la PSD, i-a luat locul lui Florin Spătaru, din același partid. Documentul ar fi ajuns chiar și pe masa Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis. Strategia nu a mai ajuns, însă, la guvern pentru a fi adoptată.
Întrebat ce s-a întâmplat, ministrul Economiei a declarat: „Lucrăm la ea. Au apărut noi dezvoltări europene. Este vorba despre strategia industriei europene de apărare și programul industriei europene de apărare”.
Ministrul nu a spus când ar putea fi adoptată strategia.
În ce privește Ministerul Apărării, acesta nu pare să colaboreze eficient cu Ministerul Economiei în ceea ce privește strategia de apărare a țării. Totodată, premierul Ciolacu nu pare să își asume rolul de mediator și pare să minimalizeze probleme grave. Premierul a părut deranjat de avertismentul generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei, cu privire la incapacitatea industriei de apărare de a fabrica și livra Armatei muniție de calibre NATO.
„Cred că a fost un pic hazardată declarația persoanei de la Ministerul Apărării, care a făcut-o, că România nu are capacitatea de a face muniție NATO. România face muniție NATO și este pregătită, dar este insuficient”, a spus Ciolacu, la Digi24.