România are cele mai multe companii de stat din întreaga Uniune Europeană, respectiv 1.400. Dintre acestea, 80% sunt deținute de autoritățile locale, restul fiind în subordinea administrației centrale.
În ultimii ani, numărul întreprinderilor de stat a crescut din cauza înființării așa-numitelor companii municipale subordonate Consiliului local al municipiului București care, după cum se afirmă și în raportul Băncii Mondiale, nu au avut un motiv economic precis. De asemenea, sunt cazuri și sectoare în care întreprinderile de stat obstrucționează funcționarea pieței. Existența unor firme de stat nu are justificare economică, cum sunt cele din sectorul de ospitalitate sau cele de servicii alimentare.
Companiile de stat, mai puţin profitabile decât cele private
Analiza atinge și o temă sensibilă, aceea care arată că întreprinderile de stat sunt mai puțin profitabile decât cele private, generează venituri mai mici pe angajat decât cele din sectorul privat, în schimb salariații la stat au prime mai mari, ceea ce afectează rezultatul financiar al acestora.
Companiile de stat au avut, de-a lungul anilor, niveluri mai ridicate ale datoriilor decât cele din sectorul privat și, în plus, au înregistrat și plăți restante semnificative atât către bugetul de stat, cât și către furnizori. Firmele de stat au suferit la capitolul guvernanță corporativă, dar au primit ajutoare financiare substanțiale, cum ar fi, de exemplu, în domeniul transportului feroviar, de marfă sau de călători. Toate acestea au dus, în ultimă instanță, la o alocare greșită și o risipă a banilor publici, iar la nivelul întreprinderilor au redus câștigurile de productivitate.
Salarii mai mari la stat decât la privat
Raportul remarcă, totuși, că întreprinderile de stat pot acționa în timpul crizelor economice ca niște stabilizatori, în sensul că pot atenua scăderea locurilor de muncă, pot susține salariile angajaților, lucruri pe care mediul privat nu își permite să le facă. Este adevărat că tocmai aceste roluri ale companiilor de stat pot aduce o frustrare în societate, dar aceasta este o altă discuție.
Concluziile analizei Băncii Mondiale sunt clare și destul de tăioase. În perioada 2011-2019, întreprinderile de stat din România au angajat mai mulți oameni și, în medie, au plătit salarii mai mari decât cele din sectorul privat.
Companiile de stat aveau active mai mari pe angajat decât firmele private, dar înregistrau o productivitate mai redusă. Cu mențiunea că studiul arată că evoluția indicatorilor economici depinde și de procentajul deținut de stat în companii.
Astfel, firmele cu capital majoritar public au reușit să investească mai mult, să crească ocuparea forței de muncă și chiar să îmbunătățească nivelul productivității. Totuși, întreprinderile de stat au de patru ori mai multe șanse să primească subvenții de la buget decât companiile private.
Există, de asemenea, diferențe de performanțe economice între companiile în care statul este acționar majoritar și cele în care deține doar un pachet minoritar. Dar, este firesc, pentru că firmele cu capital minoritar de stat ajung să fie administrate după principiile companiilor private.
Sub diverse forme și din motive diferite, de trei decenii, companiile de stat și privatizarea lor au fost motiv de dispută între public, specialiști și politicieni. Iar soluțiile care să aducă eficiență au întârziat.