În anul cu patru rânduri de alegeri guvernul anunţă alimente „mai ieftine”, dar şi creșteri de pensii și salarii, în perioadă de luptă cu deficitul.
Alimente „mai ieftine”, în timp ce altele se scumpesc, noi discuții legate de creșteri de pensii și salarii, în condițiile în care România abia ține în frâu deficitul, sau o mină repornită, deși produce energie mai scumpă decât în piață, doar pentru a angaja mineri – acestea sunt câteva exemple de măsuri prin care guvernul iese în față vorbind despre „bunăstarea românilor”, într-un an cu patru rânduri de alegeri. Unele dintre teme sunt de actualitate de ani de zile, dar se reactivează în perioade electorale: România e de ani buni codașă la salarii în UE, iar mulți dintre vârstnicii noștri își petrec bătrânețile la limita supraviețuirii nu doar în anul cu patru rânduri de alegeri. Altele – cum ar fi plafonarea de adaosuri comerciale sau proiecte fără logică economică merg doar în contradicție cu piața liberă.
Economedia, care a făcut analiza, face şi o scurtă trecere în revistă a unor măsuri de „creșteri”, pe care guvernul le promovează în an electoral.
Prelungirea plafonării adaosurilor comerciale la alimente
Guvernul a prelungit, în cea mai recentă ședință de guvern, cu două luni, plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază, în ciuda avertismentelor experților că măsura nu funcționează și că este anti-piață.
Prelungirea nu a fost văzută cu ochi buni de unii reprezentanți ai comercianților, care au acuzat imixtiunea statului în principiile pieței libere. Totodată, ei au spus că unii comercianți au găsit metode de a evita măsura, prin vânzarea de mălai la 1,05 kg, în loc de mălaiul la un kilogram al cărui adaos este plafonat, iar alții au compensat prin scumpirea altor produse, precum detergenții, pampers, bulion și altele.
Premierul anunță însă că guvernul vrea să identifice, împreună cu marile lanțuri de magazine, un mecanism pe termen lung pentru menținerea „sub control” a prețurilor. „Este o decizie prin care, începând cu a doua parte a anului trecut, am oprit creșterea speculativă a prețurilor. În lipsa acestei măsuri, românii ar fi plătit pentru alimente de bază prețuri mai mare cu 20%. În paralel, am stabilit să fie doar pentru două luni”, a spus Ciolacu. „Le mulțumesc marilor lanțuri de magazine pentru disponibilitate și pentru faptul că vor, împreună cu guvernul să găsim cele mai bune soluții, să găsim în perioada următoare un mecanism predictibil pe termen lung. Vrem astfel să ținem prețurile sub control, iar fermierii și procesatorii să primească plata corectă pentru munca lor”, a spus Ciolacu.
Pensionarii nu puteau fi uitaţi
După creșterea pensiilor, apare încă o temă de lucru: neimpozitarea pentru pensii de 2-3.000 de lei. Premierul Marcel Ciolacu a cerut în ședința de Guvern ca Ministerul de Finanțe să aducă date privind ce ar însemna o posibilă scutire de impozite pentru pensiile cuprinse între 2.000 și 3.000 lei, aşa cum au propus liberalii. Surse consultate de Economedia susțin că impactul va fi de 2 miliarde lei în minus la buget. În prezent, pentru pensiile de până la pragul de 2.000 lei nu se percepe impozit (10%), iar recent au existat discuții pentru majorarea acestui prag la 3.000 lei.
Amintim că măsura de neimpozitare a pensiilor până în 3.000 lei a fost propusă de liberali încă din luna mai 2023. Ei au reiterat această propunere, luni, în şedinţa coaliţiei de guvernare.
Noua temă vine în contextul în care 2024 este deja an de creșteri de pensii: noua lege a pensiilor prevede o indexare a pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024 și recalcularea tuturor pensiilor până la 1 septembrie.
Nimeni nu spune de unde vin banii
Premierul Marcel Ciolacu apără de fiecare dată această decizie, subliniind nevoile vârstnicilor din țară, pe care de altfel nu le contestă nici economiștii. Întrebarea rămâne însă: de unde vor veni banii și care vor fi efectele pe termen lung?
Noua lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechități flagrante, pentru a ține cont de îmbătrânirea populației, spune și Consiliul Fiscal, care avertizează însă că impactul pe termen imediat și mediu este sever, mărește deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente, avertizează Consiliul Fiscal. Deficitul bugetului de pensii de stat va trece în acest an de 20 de miliarde de lei, fiind de șase ori mai mare decât în 2019 și ar putea depăși 30 de miliarde în 2025, arată o analiză a Romanian Economic Monitor. Economiștii spun că acest deficit este acoperit cu ajutorul altor impozite și împrumuturi externe, contribuind astfel la dezechilibrul întregului buget.
Creşte şi salariul minim
În România, salariul minim la 1 ianuarie 2024 este cu 10% mai mare decât în urmă cu un an (3.300 de lei brut, 2.079 lei net), în vreme ce rata anuală inflației era de 7%, în decembrie 2023. Menționăm că salariul minim brut în România ar mai urma să crească de la 1 iulie la 3.700 lei, potrivit unei declarații făcute de premierul Marcel Ciolacu la începutul unei ședințe de guvern din decembrie, înaintea unui an cu patru rânduri de alegeri.
Salariile minime naționale au fost majorate semnificativ în majoritatea țărilor, atât în termeni nominali, cât și reali, dar și atunci când sunt examinate în contextul întregii perioade începând cu 2022, când ratele inflației au început să crească vertiginos. România se află pe locul 9, la egalitate cu Lituania, într-un clasament al țărilor din UE, realizat în funcție de procentul de creștere a salariului minim la 1 ianuarie 2024 față de începutul anului trecut.
România are însă al doilea cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană, după Bulgaria, dar rata medie anuală de creștere a fost cea mai mare: +12,9 %, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, biroul statistic al UE.
Termocentrală care merge în pierdere
Complexul Energetic Valea Jiului a repornit termocentrala Paroșeni, pe huilă, care va funcționa neîntrerupt timp de 14 zile, a anunțat Ministerul Energiei în acest început de an. Decizia pare să fie în contradicție cu planurile de decarbonizare anunțate de România, în contextul Green Deal al UE, deși ministrul Energiei contrazice și spune că repornirea „se încadrează în plan”. Până acum, unitatea cu o capacitate de 130 MW funcționa câte două zile pe săptămână, la costuri foarte mari. Centrala necesită aproximativ 2.000 de tone de huilă zilnic pentru funcționarea optimă a grupului energetic. Pentru atingerea necesarului, se vor face angajări. Potrivit unor surse din piață, repornirea Paroșeni ar putea fi un fel de stimulent electoral pentru minerii din Oltenia, o măsură în perspectiva alegerilor.
Austeritatea pentru bugetari se amână
Pe de altă parte, Ordonanţa de urgență 115/2023, publicată în decembrie în Monitorul Oficial, amână cu jumătate de an reorganizarea instituţiilor publice, adică măsura despre care guvernul PSD-PNL a spus că va aduce cele mai mari economii bugetare. Amânarea până după alegerile europarlamentare a reorganizării bugetarilor înseamnă că mediul privat este singurul afectat serios de măsurile de austeritate: creșteri de taxe, instituirea de noi impozite și eliminarea unor facilități fiscale.
Avertismente de la Consiliul Fiscal
Consiliul Fiscal avertizează că veniturile din bugetul pe anul 2024 sunt supraestimate cu 19 miliarde lei, deoarece sunt luate în calcul venituri ipotetice provenite din ameliorarea colectării și digitalizarea ANAF. Totodată, Consiliul Fiscal avertizează că şi cheltuielile vor fi cu 4,5 miliarde lei mai mari decât cele estimate. Drept urmare, Consiliul estimează că deficitul va ajunge la 6,4% din Produsul Intern Brut (PIB) mult peste estimarea Guvernului de 5% din PIB.
