Bugetul pe 2024 a fost adoptat, și deja apar alte modificări, din mers. O ordonanță a Guvernului de modificare a majorărilor prevăzute pentru anul viitor va fi emisă în scurt timp, susțin surse guvernamentale.
Mai exact, anumite sectoare nu mai primesc majorări în 2024 față de cele stabilite deja, adică salariile nu se mai indexează o dată cu inflația sau nu se cresc cu 5% ca la ceilalți bugetari.
Astfel, Educația nu poate primi 5% peste majorarea inițială de 20% pentru salariile profesorilor, prevăzută deja în buget, Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu mai primește 5% pentru că există deja o majorare a salariilor, decisă în parlament, iar aceeași situație se regăsește și la ANAF, arată sursele citate.
Măririle salariilor pentru profesori rămân astfel la nivelul de 20% iar cheltuielile vor fi înghețate în toate instituțiile publice, unde salariile nu mai pot fi crescute, în lipsa unei reorganizări.
Ce prevede legea bugetului pe 2024
Construit pe o țintă de deficit de 5% din PIB, adică o gaură în finanțele publice de 86,6 miliarde de lei, bugetul pe anul viitor vine cu sume generoase pentru domeniile cheie ale societății.
După ce s-a instalat și a promis că le va face dreptate dascălilor, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a propus Educației 57 de miliarde de lei. Adică un plus de 21 de miliarde, care înseamnă o creștere de 60% față de anul în curs.
Totuși, banii nu vor acoperi creșterile salariale promise profesorilor. Aceştia vor primi în ianuarie o majorare de doar de 13%, iar diferența până la 20 la sută va fi acordată în iunie.
Anul viitor, autoritățile mizează însă pe o serie de proiecte de infrastructură, așa că bugetul Ministerului Transporturilor este mai mare cu 6 miliarde de lei, și ajunge astfel la peste 30 de miliarde de lei.
Cu acești bani, dar și cu fondurile europene puse la dispoziție, responsabilii trebuie să finanțeze, printre altele, Autostrada Moldovei, Autostrada Sibiu-Pitești şi centura Capitalei.
Sănătatea primește mai mult
Bani mai mulți se duc și la Sănătate, unde bugetul ajunge la aproape 19 miliarde de lei, cu o creștere de 5,7 miliarde. Separat, sunt alocate fonduri și pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Alocări mari sunt și la Ministerul Dezvoltării, peste 12,6 miliarde de lei, o creștere de 54%. Banii nu ar fi fost daţi, dacă primarii nu ar fi avertizat că urmează un an electoral, în care au nevoie să anunțe realizări. În plus, au cerut guvernului să le plătească și facturile restante. Mai mult, primarii și președinții de consilii județene vor lua 5% în plus la leafă.
Tot în 2024, primesc mai mulți bani Justiția, Finanțele şi Afacerilor Externe, iar aceeași sumă ca în 2023 va merge la Apărare.
Cu o alocare mai mică cu aproape 37%, Ministerul Energiei va avea un buget ceva mai suplu anul viitor, iar o scădere de aproape cinci procente este prevăzută și la Ministerul Muncii.
Cu toate acestea, primesc mai mulți bani instituții ca Administrația Prezidențială, Senatul și Camera Deputaților, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului şi Secretariatul General al Guvernului. În schimb, Ministerul Finanțelor a redus din banii alocați pentru Consiliul Superior al Magistraturii şi Serviciul pentru Protecție și Pază.
Guvernul îngheață și anul viitor angajările, dar mărește indemnizațiile pentru funcționarii publici și demnitari, în pofida asigurărilor politice. Bugetarii nu mai primesc tichete şi nici bani pentru muncă suplimentară.
Ca să facă rost de bani la bugetul statului, responsabilii de la Finanțe se bazează pe veniturile obținute din contribuțiile de asigurări sociale, urmate de TVA, sumele primite de la Uniunea Europeană şi impozitul pe salarii și venit.