Legea privind reforma pensiilor speciale a fost votată ieri de Parlament, dar poate fi atacată din nou la Curtea Constituţională.
Plenul Camerei Deputaţilor a votat, ieri, cu 174 pentru, 81 împotrivă, 17 abţineri şi doi aleşi care nu au votat, proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale, după aşa zisa punere în acord cu observaţiile Curţii Constituţionale şi cu observaţiile Comisiei Europene. În plen, liderul USR Cătălin Drulă a declarat că această lege este legea menţinerii pensiilor speciale şi că majoritatea şi-a bătut joc, fiind cea mai sfidătoare formă a proiectului de până acum. În replică, liberalul Florin Roman i-a acuzat pe cei de la USR de ipocrizie, iar preşedintele interimar al Camerei, Alfred Simonis, a arătat că prin această lege „vor fi mai puţin nesimţite aceste pensii speciale”. Camera Deputaților este cameră decizională.
Preşedintele comisiei de muncă, Adrian Solomon, a anunţat în plen că proiectul de lege a primit raport de admitere în trei comisii de specialitate, cu amendamente.
„Este legea menţinerii pensiilor speciale”
Cătălin Drulă, liderul USR, a afirmat în plen că este încă un moment ruşinos pentru Parlament şi al democraţiei româneşti post-decembriste. „Această lege împotriva căreia numai USR va vota este legea menţinerii pensiilor speciale. Pensiile speciale sunt un cancer, care macină solidaritatea, dreptatea, echitatea din societate”, a spus Drulă în plen, el precizând că guvernul vrea să crească taxele pentru a plăti aceste pensii speciale care au ajuns la 13 miliarde de lei”. „Cifrele sunt ameţitoare pentru pensionarul de rând. Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului şi al PNL, antiliberalul Ciucă ia 18.000 de lei pensie specială pe lună. Aţi avut o obligaţie în PNRR, să treceţi aceste pensii la cel mai firesc şi normal principiu din lume, cel am contributivităţii, la cât ai muncit, atât să primeşti, la fel cum primesc 95% din români. Şi v-aţi bătut joc, această ultimă formă a legii este cea mai sfidătoare de până acum”, a spus liderul USR. El a precizat că nu numai că îi asigură pe cei care au acum pensiile speciale că nu li se întâmplă nimic, dar „peste 40 de ani de acum încolo nu vor mai fi pensii speciale, conform acestei legi”.
Drulă a precizat că Florin Georgescu, viceguvernator BNR, ia 70.000 de lei pe lună, plus pensie de 12.000 lei şi o pensie specială de 10.000 lei. „Săptămâna trecută aţi mai trimis un performer de aici, domnul Pavel Popescu, a cărui demisie am auzit-o, să ia 9.500 de euro în mână pe lună. Este sfidarea acestei ţări”, a arătat Drulă.
Deputatul PNL Florin Roman i-a acuzat pe cei de la Opoziţie că sunt „ipocriţi”. „Vă întreb, nu aţi votat voi pensiile speciale la cei de la Consiliul Concurenţei, cei de la USR?”, a spus Roman.
Florin Roman a mai spus că „PSD şi PNL taie, pentru prima dată, din cuantumul pensiilor speciale”. „Discutăm de 10% pe contributivitate, de 15% impozitare, de 20% şi aşa mai departe”, a spus Roman, arătând că „niciodată în România, după adoptarea acestei legi, o pensie aflată în plată nu va mai depăşi salariul”. „Este o dreptate pe care o facem pensionarilor de rând care au tot dreptul să se declare nemulţumiţi”, a spus el. Preşedintele interimar al Camerei, social-democratul Alfred Simonis a spus că „după intrarea în vigoare a acestei legi, vor fi mai puţin nesimţite aceste pensii”. „E suficient? Răspunsul e nu, şi ăsta este adevărul. E uşor să tai complet pensiile speciale din România, aşa cum am făcut cu pensiile parlamentarilor. Astăzi, în plată, foştii parlamentari nu mai au pensii speciale”, a arătat Simonis, precizând că nu e uşor să tai toate pensiile speciale.
Miklos Zoltan (UDMR) a precizat că soluţia găsită cu impozitarea veniturilor suplimentare, pe partea necontributivă, este ridicolă, iar UDMR a propus o impozitare drastică a tuturor veniturilor care depăşesc indemnizaţia preşedintelui. „Impozitarea actuală abia dacă zgârie sumele mari. La o pensie de 22.000 de lei, impozitul plătit în plus va fi de circa 1.600 de lei. Cam ce credeţi că rezolvă un astfel de impozit?”, a mai spus deputatul UDMR. Şi deputatul Forţa Dreptei Violeta Alexandru a spus în plen că „este trist pentru România că o coaliţie care are toată puterea să facă treabă şi să arate românilor că s-a terminat cu privilegiile, îşi bate joc de oricine munceşte sau a muncit în această ţară”.
Ce amendamente au fost aprobate pe noua lege a pensiilor speciale
-Un amendament adoptat în comisii stabileşte că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani. Doar că, potrivit amendamentelor, pot primi o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate. În varianta inițială adoptată de Parlament, baza de calcul viza ultimele trei luni de activitate. De asemenea, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Prevederi pentru magistrați
-Comisiile au mai decis că, începând cu 1 ianuarie 2024, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de minimum 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004.
Noile praguri de impozitare
-În noua formă a textului de lege, pensiile de serviciu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%. Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
- i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
-Pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
- i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Comisiile au agreat ca persoanele care intră sub incidenţa anumitor legi şi îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor actuale.
