Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, luni, în urma sesizării Curții de Apel Brașov că deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripţiei sunt contrare dreptului european, informează Juridice.ro, iar USR cere demisii în rândul judecătorilor constituționali.
”Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la marea prescripţie dictată de CCR în România impune demisii în rândul judecătorilor constituţionali. În urma deciziei CCR, 5.000 de dosare s-au închis şi mii de infractori au scăpat de închisoare. În spiritul transparenţei, USR cere explicaţii publice şi de la procuror şef al DNA care îl loc să aştepte decizia CJUE a preferat să ia o decizie de abandonare a dosarelor în care s-ar fi împlinit termenul de prescripţie”, anunță USR.
„CJUE precizează că instanţa naţională este obligată, în principiu, să înlăture normele sau jurisprudenţa naţionale care creează un risc sistemic de impunitate pentru infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Adică, nu poţi să îi salvezi de la pedeapsă pe infractori printr-o decizie CCR, cu încălcarea dreptului Uniunii Europene”, explică Stelian Ion, vicepreşedinte USR şi fost ministru de Justiţie.
USR precizează că după această decizie, judecătorii din ţara noastră pot decide să continue procesele în care sunt judecate astfel de fapte, în ciuda deciziilor CCR privind prescripţia.
”Judecătorii care aplică dreptul UE şi înlătură o reglementare naţională care constituie „un obstacol” în combaterea infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE nu riscă o sancţiune disciplinară, pentru că nu comit o abatere disciplinară.
USR a propus o lege care dădea posibilitatea CCR să îşi revizuiască deciziile contrare cu dreptul UE sau cu jurisprudenţa CEDO, dar a fost respinsă de PSD şi PNL”, se mai precizează în comunicat.
Ce consecințe decurg din decizia CJUE
Indiferent căror dosare se va aplica decizia CJUE, consecințele sunt următoarele, potrivit mai multor magistrați consultați de G4media.ro:
- în dosarele aflate în curs, fără un verdict, instanțele nu ar trebui să mai dispună încetarea procesului penal ca urmare a deciziilor CCR și ÎCCJ privind prescripția;
- în dosarele cu decizie de încetare a procesului penal în primă instanță, instanțele nu ar trebui să mai țină cont de deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția în faza de apel;
- în dosarele cu verdict definitv de încetare a procesului penal și care mai sunt în termenul de declarare a unei căi extraordinare de atac așa cum este recursul în casație, procurorii ar trebui să declare recurs în casație;
Cazul Ioanei Băsescu și Elenei Udrea
În acest caz, fiica fostului președinte al României și favorita acestuia au primit, în primă instanță, 5 ani, respectiv 8 ani de detenție cu executare.
Verdictul definitiv de încetare a procesului penal ca urmare a aplicării deciziilor CCR/ÎCCJ privind prescripția a fost pe 11 iulie 2023, decizia CJUE care permite neaplicarea deciziilor CCR/ÎCCJ – pe 24 iulie, iar termenul de declarare a unui recurs în casație este de 30 de zile.
Discuția între magistrați, potrivit informațiilor G4media.ro, este dacă decizia CJUE se aplică și în cazul Ioana Băsescu – Elena Udrea, fiind vorba doar de corupție, nu de fraudă cu fonduri europene, evaziune sau contrabandă.
- în dosarele cu verdict definitv de încetare a procesului penal și care nu mai sunt în termenul de declarare a unei căi extraordinare de atac așa cum este recursul în casație, procurorii ar trebui să cerară o repunere în termen cu data deciziei CJUE;
- în alte cazuri mai vechi, procurorii ar putea solicita reviziuirea;
”Dacă s-au închis dosare pe motiv ca înainte de 25 iunie 2018 s-a împlinit termenul de prescripție, atunci ele trebuie redeschise.
Procurorii trebuie sa declare revizuire pe motiv că a intervenit decizia CJUE și acele cauze care privesc fondurile europene sau corupția să fie judecate pe fond.
Asta va permite ca, în loc ca dosarele respective să se închidă pe motiv de procedură, să aflăm dacă inculpatul este sau nu vinovat”, a declarat pentru G4media.ro judecătorul Cristi Danileț.
Mii de dosare s-au închis
Peste 5000 de dosare – unele cu inculpați celebri, unii dintre ei având decizii de condamnare de ani grei de închisoare în primă instanță, cazuri cu fapte grave și prejudicii mari – s-au închis pentru că faptele s-ar fi prescris ca urmare a aplicării de către instanțele naționale a deciziilor CCR și ÎCCJ privind prescripția.
Ca urmare a deciziilor sveraniste ale CCR, faptele penale se prescriau mult mai repede în perioada 2014 – 2022.
Curtea Constituțională a decis în 2022 că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat prescripție specială, un instrument care permitea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat.
poi, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte a decis că absența acestui instrument (prescripția specială) în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului cod penal. Prin urmare, ÎCCJ a prelungit perioada în care faptele penale se prescriu mult mai repede si anume: 2014 – 2022.
Înalta Curte a refuzat să sesizeze CJUE
De remarcat atitudinea suveranistă a Înaltei Curți, care a refuzat sistematic să sesizeze CJUE și chiar a anulat prima sesizare a Curții de la Luxemburg, făcută de CA Brașov.
Această atitudine suveranistă a venit chiar și din partea unor judecătoare considerate de bună credință precum Lavinia Lefterache, Lucia Tatiana Rog, Ioana Bogdan sau Francisca-Maria Vasile.
În februarie acest an, primele 3 judecătoare nu au sesizat CJUE, au aplicat deciziile CCR privind prescripția și au anulat condamnarea de 4 ani de închisoare primită de omul de afaceri ieșean, Ioan Zapodeanu, pentru abuz în serviciu și spălare de bani.
Pe 22 mai 2023, judecatorii Înaltei Curţi, Mircea-Mugurel Selea, Lucia-Tatiana Rog, Simona-Elena Cîrnaru, Francisca-Maria Vasile și Leontina Șerban, au aplicat deciziile CCR privind prescripţia şi au decis încetarea procesului penal faţă de fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, judecat pentru spălare de bani, deşi ar fi avut posibilitatea să sesizeze CJUE şi să suspende procesul.
Spre desosebire, în cazul Gala Bute, Înalta Curte a întrebat CJUE dacă să aplice deciziile CCR privind așa zisa nelegalitate a compunerii completurilor.
În decembrie 2021, CJUE a spus răspicat că interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european, mai cu seamă în dosare de fraudă cu fonduri europene sau corupție.
Înalta Curte a aplicat decizia CJUE în dosarul Gala Bute și nu a ținut cont de deciziile CCR privind nelegala compunere a completurilor de 5 și de 3 judecători. Dacă ar fi aplicat deciziile CCR, ÎCCJ ar fi trebuit să trimită spre rejudecare de la zero procesul Gala Bute în care Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de detenție cu executare. Înalta Curte a aplicat însă decizia CJUE și a ignorat decizia CCR fiind vorba de un caz cu fonduri europene.
