Rocada guvernamentală continuă în ritm accelerat, iar de ieri avem un nou premier desemnat, în timp ce fostul a preluat şefia Senatului.
Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat ieri pe liderul PSD, Marcel Ciolacu, pentru funcția de premier. Președintele a venit la declarații împreună cu Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Varujan Pambuccian, dar nu și cu liderul UDMR, Kelemen Hunor.
„Coaliția a decis acum un an și jumătate să funcționeze pe un mod nou, cu o schimbare a premierilor. Acest model a funcționat foarte bine și sunt încredințat că va funcționa și în continuare. L-am avut premier pe Nicolae Ciucă cu miniștrii din partidele care au fost în coaliție. România a trecut cu bine prin mai multe crize: energie, inflație. Avem creștere economică și toate sunt rezultatul unei munci intense. Faptul că azi ne găsim aici arată un nou nivel de implicare și seriozitate la nivelul coaliției de guvernare. Românilor li s-a promis stabilitate și au primit stabilitate. În acest condiții cred că nu este nicio surpriză, dar acum desemnez pentru poziția de prim-ministru al României pe domnul Marcel Ciolacu, pe care îl invit să formeze un guvern al coaliției. Să continue munca serioasă și eficientă a coaliției cu acest nou guvern”, a declarat Iohannis.
Neînţelegeri de la portofoliile pentru UDMR
Liderii PSD, PNL și UDMR discutau ieri seară despre formarea cabinetului. Surse politice au declarat că, deși UDMR a acceptat ultima ofertă făcută de Marcel Ciolacu, potrivit căreia formațiunea condusă de Kelemen Hunor ar urma să primească ministerul Energiei și ministerul Mediului, liberalii vor să ia de la UDMR și ministerul Dezvoltării și ministerul Mediului.
„Noi am oferit Ministerul Energiei”, a comentat șeful PNL, Nicolae Ciucă, înainte de a intra în ședința conducerii liberalilor. El a precizat că nu a fost informat despre oferta lui Marcel Ciolacu pentru UDMR, respectiv ministerele Mediului și Energiei.
„Am discutat care sunt variantele și a rămas ca PNL să ofere un minister pentru UDMR. Este vorba de Energie. Cel de-al doilea va fi oferit de către PSD”, a spus Nicolae Ciucă.
După discuțiile cu Kelemen Hunor, Marcel Ciolacu a refuzat să spună care este concluzia. Întrebat dacă discuțiile vor continua, Ciolacu a răspuns: „Întotdeauna continuă discuțiile”.
Ascensiunea politică a noului premier
Liderul PSD, preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu, revine la Palatul Victoria, de această dată în calitate de premier, la aproape şase ani după ce era numit vicepremier în Cabinetul Mihai Tudose. Fost preşedinte al PSD Buzău, Marcel Ciolacu este membru fondator al PSD şi a ocupat pe rând toate funcţiile la nivelul organizaţiei de tineret, organizaţiei municipale şi organizaţiei judeţene a PSD Buzău.
Ciolacu a fost, de-a lungul timpului, consilier local, consilier judeţean, dar şi prefect interimar între lunile noiembrie şi decembrie 2005, atunci când prefectul în funcţie, fostul senator Ion Vasile, s-a autosuspendat pentru a putea candida la Parlament. El este la al treilea mandat de deputat. Marcel Ciolacu are 55 de ani, a absolvit în 1995 Facultatea de Drept a Universităţii Ecologice Bucureşti, precum şi studii de specialitate, în 2004, la aceeaşi instituţie de învăţământ. În perioada 2008 – 2009, a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare – Perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale ”Securitate şi buna guvernare”. Ciolacu are şi un masterat, absolvit în 2012, la SNSPA – Bazele sectorului public. Managementul finanţelor publice. Între anii 2008 – 2012, Marcel Ciolacu a fost viceprimar al municipiului Buzău, iar în anul 2012 a câştigat primul mandat de deputat, fiind ales în Colegiul uninominal 7 care cuprindea municipiul Buzău şi patru comune adiacente. În anul 2013, Marcel Ciolacu a fost desemnat consilier onorific al lui Victor Ponta. În perioada Iunie 2017 – Ianuarie 2018, a fost vicepremier în Cabinetul Mihai Tudose. El este căsătorit şi are un fiu.
Două mari scandaluri
Marcel Ciolacu a fost implicat, de-a lungul timpului, în două mari scandaluri, devenite publice la mai multă vreme după ce au avut loc faptele care le-au generat.
Unul dintre acestea se referă la participarea sa la o partidă de vânătoare alături de Omar Hayssam, care s-ar fi petrecut în Munţii Buzăului în anul 2002. La acea vreme, prefect al judeţului Buzău era preşedintele PSD Buzău Ion Vasile, a cărui amiciţie cu Omar Hayssam era de notorietate, Hayssam fiind şi proprietarul celei mai mari fabrici de lemn de pe Valea Buzăului, Foresta Nehoiu. Ciolacu, care era mâna dreaptă a lui Ion Vasile, apare într-o fotografie alături de Omar Hayssam şi de şeful Direcţiei Silvice Buzău, Cornel Pitiş. Marcel Ciolacu a susţinut că grupul care s-a fotografiat alături de sirian cuprindea mai mulţi oameni, însă fotografia care a fost livrată în spaţiul public a fost editată.
Au existat controverse şi cu privire la statutul său de revoluţionar după ce Recorder a scris că liderul PSD are certificat de revoluţionar şi a cerut preschimbarea pentru a avea dreptul la indemnizaţie, solicitând titlul de ”luptător cu rol determinant în victoria Revoluţiei Române”. „Diferenţa dintre cele două titluri este că cel pe care l-a solicitat anul acesta vine la pachet cu o indemnizaţie lunară de 2.000 de lei”, scria în 2019 Recorder. Ciolacu a susţinut că nu a cerut niciun ban statului român pentru că a fost la Revoluţie.
Ciucă preia şefia Senatului
Fostul premier Nicolae Ciucă a fost ales, ieri, în funcția de președinte al Senatului, cu 88 de voturi „pentru” și 16 „contra”. Anca Dragu, propusă de USR, a primit 16 voturi „pentru” și 88 „contra”. Votul senatorilor a fost secret, pe buletine.
„Doresc să vă mulțumesc pentru votul dvs. de încredere și să vă asigur că vom continua să desfășurăm activitatea pentru realizarea obiectivelor coaliției și sprijinirea activităților guvernamentale”, le-a spus Nicolae Ciucă senatorilor.
Pe 29 iunie 2022, Florin Cîţu a demisionat din funcţia de preşedinte al Senatului, iar de atunci interimatul a fost asigurat de Alina Gorghiu.
Ce lasă în urmă fostul premier
Premierul Nicolae Ciucă și-a depus luni demisia după o guvernare de un an și șapte luni și lasă în urmă o serie de eșecuri majore, precum ratarea aderării la spațiul Schengen, care aduce pierderi companiilor românești, sau reforma doar parțială a pensiilor speciale, fiind exceptate pensiile militarilor – însuși premierul Ciucă fiind beneficiar de pensie specială militară. Pe de altă parte, prim-ministrul liberal marchează și câteva „bile albe”, precum evitarea unei crize politice majore, care ar fi dus la dezechilibre pe plan economic sancționate de agențiile de rating și reducerea, cel puțin anul trecut, a deficitului bugetar în linie cu țintele asumate la Bruxelles, deși a existat și o parte de „noroc” datorită unor situații excepționale.
Însă Nicolae Ciucă lasă mai departe succesorului său câțiva „cartofi fierbinți”, precum jaloane întârziate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care pot duce la pierderi de fonduri, reforme delicate precum noua lege a pensiilor și noua lege a salarizării (în contextul în care există deja tensiuni sociale cu privire la salarizarea din sectorul public), reforma sistemului fiscal și o regândire a impozitării într-o țară cu cele mai mici venituri fiscale la buget (ca procent din PIB) din UE, o creștere economică ce încetinește și un deficit care riscă să derapeze în acest an.
A încasat bani buni din pensia specială de militar
Fostul premier Nicolae Ciucă, care a ratat reforma pensiilor speciale, a încasat anul trecut o pensie militară de 221.616 lei, în creștere de la cei 215.000 lei încasați în anul precedent. Astfel, Ciucă a încasat anul trecut câte 18.468 lei lunar de la Ministerul Apărării, adică peste 3.700 de euro, doar din pensia specială. La acest venit s-a adăugat salariul de premier de 185.676 lei, adică 15.473 lei (circa 3.150 euro).
Și soția lui Nicolae Ciucă încasează pensie specială de militar de la Ministerul Apărării, care s-a ridicat anul trecut la 61.680 lei.
