Oficialii români trebuie să dea din nou explicaţii de ce nu vor reformarea pensiilor speciale, dar maschează acest lucru cu negocieri în interesul românilor.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a anunţat că marţi se va afla la Bruxelles, alături de ministrul Muncii, Marius Budăi, pentru a relua discuţiile cu Comisia Europeană pe tema pensiilor speciale.
Întrebat sâmbătă, la Antena 3, dacă va merge împreună cu colegul său, Marius Budăi, la Bruxelles, pentru discuţii pe tema pensiilor speciale, Marcel Boloş a precizat că „suntem o echipă guvernamentală şi trebuie să mergem împreună”.
„Suntem o echipă guvernamentală şi trebuie să mergem împreună şi participăm împreună, vă confirm acest lucru. Marţi avem întâlnirea cu Comisia Europeană pentru a relua practic discuţiile pe tema pensiilor speciale şi a vedea care sunt solicitările suplimentare pe care Comisia le are, mai ales pentru ceea ce înseamnă cererea de plată numărul 3, unde avem reforma pensiilor speciale, reforma guvernanţei corporaţiilor de stat. Avem de pus în aplicare jalonul cu ceea ce înseamnă decarbonizarea. Deci toate acestea sunt piese grele pentru ceea ce înseamnă încasarea banilor pentru cererea de plată numărul 3 şi care necesită un efort comun guvernamental”, a declarat Boloş.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a subliniat că rolul său este de a asigura predictibilitate.
„Aşa cum am încercat să explic de fiecare dată, rolul ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene este de a asigura predictibilitate. Aşa cum precizam, criteriile mai ales pentru reforme nu sunt deloc uşoare. Sunt chiar dure pentru România şi care presupun o restructurare a sistemului de cheltuieli publice pe care îl are România şi care în spate au bugete importante şi fonduri alocate din bugetul de stat”, a spus Boloş.
Întrebat dacă crede că va reuşi modificarea procentului de 9,4 la sută din PIB, impus de USR, pentru pensii, Boloş a explicat că e foarte greu de negociat cu Comisia Europeană.
„Este o problemă tehnică pe care noi va trebui să o argumentăm foarte bine, pentru că, ce este foarte greu de negociat cu Comisia Europeană, sunt componentele de reformă. Nu merg argumente care ţin de voinţa părţilor sau argumente emoţionale sau orice alt fel de argumente care nu sunt clădite pe informaţii şi date care vin din sistemul nostru de cheltuieli şi care sunt în legătură cu jalonul. Nu va fi o negociere uşoară, ne-am pregătit pentru acest moment şi trebuie să avem argumentele care ţin de rata inflaţiei şi de eliminarea inechităţilor din sistemul de pensii general, care vor aduce o creştere a cheltuielilor din sistemul general de pensii destul de semnificativă încât să fie necesară o nouă reaşezare a acestui indicator de disciplină financiară pentru că el este pe o perioadă lungă de timp, 50 de ani este totuşi o perioadă lungă în care nu ştim cum vor evolua condiţiile macroeconomice”, a declarat Boloş.
Întrebat, de asemenea, cu ce şi-a propus să se întoarcă de la aceste negocieri, Boloş a răspuns că are simulările făcute.
„Avem simulările făcute pe ceea ce înseamnă evoluţia ulterioară a volumului de cheltuieli generată de sistemul de pensii general, cât şi evoluţia PIB pe perioada celor 50 de ani de zile pe care îi avem în conţinutul jalonului ca şi perioadă de constrângere şi sigur, misiunea noastră este ca să convingem Comisia ca acest indicator să fie înlocuit tot cu unul de disciplină financiară, dar care să nu limiteze aceste cheltuieli, încât Guvernul să aibă posibilitatea de a lua decizii privind ajustarea pensiilor sau majora chiar, fără ca să fie ţinut de ponderea aceasta pe care am menţionat-o de 9,4 la sută din PIB pe o perioadă de 50 de ani de zile”, a mai adăugat Marcel Boloş.
UE a cerut una, Budăi a răspuns tot timpul alta
În principiu, UE impune eliminarea inechităţilor la pensii, plata acestora în funcţie de contributivitate şi reformarea pensiilor speciale pentru a debloca României o nouă tranşă de aproape 3 miliarde de euro prin PNRR, dar Budăi nu a vorbit niciodată nimic concret despre aceste aspecte, ci a abătut atenţia ba spre vârsta de pensionare, ba spre faptul că procentul de 9,4 la sută din PIB pentru pensii ar fi restrictiv, deşi România nu a cheltuit niciodată atât de mulţi bani pentru pensii.
Banca Mondială ne arată şi cum se pot îndrepta lucrurile
Banca Mondială a propus patru scenarii în ce priveşte pensiile de serviciu din sectorul civil, şi anume eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toţi cei care nu au acumulat încă vechimea, îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu, un nou plafon de referinţă pentru cei nou intraţi în sistem, sau opţiunea reformării pensiilor speciale pentru toţi.
Ce nu spune Budăi: PNRR ne lasă să creştem pensiile
Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene Cristian Ghinea a precizat că premierul Nicolae Ciucă sau Marius Budăi nu au realizat niciodată nimic când a fost cazul să prezinte la Bruxelles problema pensiilor şi cum văd ei reformarea sistemului.
Astfel, referitor la indicatorul de 9,4% din PIB din reforma pensiilor din PNRR, de care coaliţia insistă de mult să scape pe motiv că ar fi foarte limitat când vine vorba de creşterea pensiilor, Ghinea a precizat că este cel mai puţin constrângător, iar astfel pensiile ar putea creşte imediat cu 27%, în timp ce coaliţia de guvernare s-a certat luni la rând pentru a putea stabili dacă pensiile pot fi majorate cu 10% sau 15%.
Pentru creşterea pensiilor cu aproape 27%, este nevoie însă de reformarea pensiilor speciale şi eliminarea inechităţilor din sistem, lucruri despre care Budăi şi guvernul nu mai vor să vorbească.
