Banca Mondială a finalizat o nouă analiză asupra proiectului de reformare a pensiilor speciale şi afirmă că reducerea de cheltuieli este neglijabilă.
mpozitarea progresivă cu până la 15% a pensiilor speciale, măsură adoptată de Senatul României, va avea efecte neglijabile de reducere a cheltuielilor și, în timp, din ce în ce mai puține pensii de serviciu vor face obiectul unei impozitări crescute, arată un raport realizat de Banca Mondială, consultantul în cadrul acestei reforme, document obținut în exclusivitate de Economedia.
Amintim că Senatul a adoptat în martie amendamente la proiectul de reformă a pensiilor speciale, pentru a ajunge la un consens cu Comisia Europeană. Bruxelles-ul era nemulțumit de nivelul insuficient al reformelor aflate în acel moment în dezbatere în Parlament, ceea ce ar putea duce la pierderea unor sume importante din PNRR, respectiv 700 de milioane de euro, din totalul de 3,1 miliarde, cât înseamnă a treia cerere de plată. Printre amendamentele adoptate se regăsesc: impozitare progresivă, care va ajunge până la 15%, pentru pensiile fără contributivitate suportate din bugetul de stat care depășesc un anumit nivel, interdicție la cumulul mai multor pensii speciale și faptul că nicio pensie nu va depăși venitul din perioada de activitate.
Impozitarea pensiilor de serviciu
Banca Mondială arată că, pentru pensiile de serviciu (de exemplu, ale magistraților) se așteaptă ca impozitarea să aibă un efect neglijabil asupra cheltuielilor brute.
„Pe o bază netă, reducerea va fi de 0,003% din PIB în 2028 și de 0,012% din PIB până în 2070, deoarece nu există o componentă de pensie din fondul de asigurări sociale care să compenseze impozitul”, arată raportul.
Pentru magistrați, Banca Mondială preconizează că această măsură va crește ușor cheltuielile brute din cauza mecanismului de funcționare a plafonului. Cheltuielile brute maxime în 2042 vor crește de la 0,082% din PIB la 0,086% din PIB, iar până în 2070 vor crește de la 0,067% din PIB la 0,07% din PIB. Cu toate acestea, aceste creșteri vor fi recuperate sub formă de impozite, cu un efect net neglijabil.
Banca Mondială arată că „diferențierea impozitării nu este suficient de semnificativă pentru a produce beneficii tangibile în materie de echitate, iar pragul de mărime a salariului mediu pentru creșterea impozitării este destul de ridicat. În timp, datorită indexării cu rata inflației (care se preconizează că va fi mai mică decât creșterea salariului mediu), din ce în ce mai puține pensii de serviciu vor face obiectul unei impozitări crescute”.
Soluţii date de experţi
Banca Mondială mai spune că indexarea pensiilor speciale cu inflația, nu cu salariile în plată, ar trebui să reducă cheltuielile maxime pentru pensiile magistraților de la 0,114% din PIB în 2049 (în condițiile proiectului de lege înainte de modificări) la 0,082% din PIB în 2042. Până în 2070, se preconizează că cheltuielile se vor reduce cu aproximativ 0,026% din PIB (de la 0,093% din PIB la 0,067% din PIB).
„Trecerea la indexarea cu rata inflației este una dintre cele mai puternice măsuri disponibile pentru a reduce cheltuielile și a îmbunătăți echitatea în planul de pensii al magistraților”, arată instituția financiară.
Cu privire la interzicerea cumulului mai multor pensii speciale, Banca Mondială spune că nu dispune de date pentru a estima impactul acestei măsuri, dar că este de așteptat ca această măsură să ducă la creșterea echității.
Ministrul Muncii trebuie să dea din nou explicaţii
Săptămâna viitoare, ministrul Muncii, Marius Budăi, va merge la Bruxelles pentru a discuta și cu Comisia Europeană pe marginea proiectului pensiilor speciale.
Actul normativ va intra apoi în dezbaterea Camerei Deputaților, care este forul decizional, după ce la finalul lunii martie a fost adoptat de Senat.
Reforma pensiilor speciale este jalon în PNRR, de îndeplinirea căruia depinde tranșa trei de finanțare, în valoare de peste 3 miliarde de euro.