Potrivit unor documente oficiale, coaliția de guvernare știe că nu va face reformele din PNRR și că vom primi doar 1,9 miliarde de euro în acest an, aceasta fiind şi estimarea ministerului Finanțelor.
Cifra, publicată de cursdeguvernare.ro, arată un lucru: coaliția de guvernare ia în calcul numai 1,9 miliarde, pentru că probabil știe că va pierde următoarele plăți, condiționate de jaloane, astfel:
-va pierde o plată de 1,3 miliarde din cererea a doua de plată – din cauza jaloanelor de la energie;
– va mai pierde încă 3,2 miliarde – valoarea cererii nr. 3 de plată, dependentă de îndeplinirea reformei pensiilor speciale.
Mai exact, Ministerul Finanțelor Publice a publicat pe site documentul referitor la evoluția fluxurilor financiare dintre România și UE la data de 31 martie 2023, document din care reiese foarte clar că, în ciuda declarațiilor publice optimiste, Palatul Victoria are mari probleme cu implementarea PNRR și cu atragerea fondurilor alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Potrivit documentului Finanțelor, probleme sunt de fapt cu întreg programul Next Generation UE, estimările pe 2023 arătând:
-zero euro pe programul Asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (ReactEU)
-zero euro din Fondul european pentru dezvoltare rurală (FEADR)
-zero euro din Fondul pentru o tranziție justă (JTF)
-1,9 miliarde euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR)
Astfel, singura estimare aparent pozitivă este estimarea privind accesarea a 1,9 mld euro din componenta de granturi a Mecanismului de redresare și reziliență (RRF).
Cererea a doua de plată – transmisă la Bruxeleles pe 16 decembrie 2022 și nici azi aprobată – are o valoare de 3,2 miliarde euro, iar estimatul oficial de 1,9 miliarde euro reprezintă o plată parțială a acestei cereri, deci Comisia va reține 1,3 miliarde euro pentru neîndeplinirea unor jaloane aflate în gestiunea Ministerului Energiei.
Cifra de 1,9 miliarde are două semnificații:
1.Ministerul de Finanțe nu se așteaptă ca Ministerul Energiei să rezolve jaloanele restante în termen de 6 luni, perioada pe care o are la dispoziție un stat pentru a recupera întârzierea îndeplinirii unui jalon și a primi banii reținuți inițial
2.Ministerul Finanțelor nu se așteaptă ca oficialii Comisiei Europene să aprobe anul acesta o eventuală cerere de plată numărul 3, care conține un jalon aparent imposibil de atins în actuala conjunctură politică: reforma sistemului de pensii, în special a pensiilor speciale.
Prin Mecanismul european de Redresare, României i-au fost alocate pentru PNRR 29,17 miliarde euro (în scădere față de suma alocată inițial de 30,5 miliarde euro în urma recalculării Produsului Intern Brut în 2020 raportat la media europeană).
Structura alocărilor este: 14,248 miliarde euro granturi, 14,935 miliarde euro credite.
Cele 29,2 miliarde euro menționate de oficialii români sunt exprimate în euro la valoarea din 2018, dar plățile se vor face în prețuri curente, adică vor fi mai mari, fiind actualizate cu inflația. În plus, PNRR reprezintă doar o componentă a instrumentului NGEU, sumele alocate României pe celelalte componente urcând valoarea total accesibilă la 32,63 miliarde euro.
Față de acest calendar ideal care vorbea de atragerea a 8,56 miliarde euro doar din componenta de granturi a PNRR în perioada 2021-2023, execuția la 31.03. 2023 prezintă un total accesat de 3,7 miliarde euro, nici jumătate din estimarea inițială.
Cum se cosmetizează realitatea
Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Marcel Boloș (cu precizarea că ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost singurul care a admis, în final, că lucrurile nu stau tocmai bine) au încercat constant să cosmetizeze realitatea.
„Ce vă pot spune, din punctul meu de vedere şi al PSD, am văzut că, referitor la cererea de plată numărul 2, deja lucrurile au depăşit un moment critic. Am primit semnale de la Comisie că este acceptată cererea de plată numărul 2 şi cred că se va da şi un termen de 6 luni să se închidă ce mai este în discuţie în acest moment”, spunea Marcel Ciolacu pe 23 februarie.
Premierul Nicolae Ciucă spunea pe 24 aprilie că nu există riscul ca România să piardă fonduri europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar banii pentru cea de-a doua cerere de plată urmează să fie primiţi în curând.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a început abia anul acesta, prin martie, să admită că sunt probleme cu implementarea PNRR. Marcel Boloș ar fi intrat acum în rolul tehnicianului care pregătește o documentație conformă așteptărilor Comisiei, lăsând Guvernul să decidă calea de urmat.
