Boloș spune că România trebuie să facă o reformă „dură” a salarizării, însă doar el din guvern are curajul să recunoască acest lucru.
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE), Marcel Boloș, a declarat, ieri, la Digi24, că România trebuie să realizeze reforma salarizării unitare pentru a obține banii din PNRR din cea de a patra tranșă. În contextul discuțiilor despre gaura de 20 de miliarde de lei din buget și a măsurilor cerute de premierul Nicolae Ciucă pentru reducerea cheltuielilor, Boloș spune că România trebuie să reducă cheltuielile cu salariile bugetarilor. „Cheltuielile cu salariile reprezentau 37% (n.r., din totalul veniturilor încasate), eram printre primele locuri în UE, și aici la acest indicator trebuie să vedem cum îl ajustăm ca să vedem cum validăm jalonul”, spune Marcel Boloș.
„Este o sarcină pe care a stabilit-o domnul prim-ministru și facem analize la nivelul ministerului. Trebuie să precizez că MIPE nu funcționează după regulile care sunt cunoscute pentru ceea ce înseamnă structurile de personal. Noi avem standarde pe care le cere Comisia Europeană pentru ca banii pe care îi gestionăm să aibă structuri funcționale și trebuie să fim atenți și cumpătați pentru că vorbim de 80 de miliarde de euro și nu putem pune în pericol implementarea acestor bani”, a spus ministrul despre posibile reduceri de cheltuieli în ministerul pe care îl conduce. Marcel Boloș a precizat că România și-a asumat în PNRR reducerea cheltuielilor cu salariile bugetarilor. „Eu nu am prezentat în spațiul public pentru reducerea celor 20 de miliarde de lei, eu am vorbit despre impactul și implementarea reformei privind salarizarea personalului bugetar și am vorbit de trei scenarii posibile pe care oricând Comisia poate să le invalideze. Un lucru e cert, la această reformă avem de demonstrat Comisiei Europene un impact financiar semnificativ. Aceasta presupune că trebuie să venim cu soluții de sustenabilitate pe termen lung în ce privește salariile. Noi avem jalon pe trimestrul doi al acestui an, acest jalon, legea salarizării unitare este parte din cererea de plată numărul patru și termenul este luna decembrie. Deci, din acest punct de vedere timpul pe care îl avem la dispoziție este suficient pentru a oferi Comisiei o alternativă de validare a jalonului”, a declarat ministrul Boloș.
Întrebat cam cât ar trebui să reducă România din cheltuielile cu salariile, acesta a declarat: „Sunt 110 miliarde de lei cheltuielile cu salariile. Noi în anul 2021, din totalul veniturilor încasate, cheltuielile cu salariile reprezentau 37%, eram printre primele locuri în UE, și aici la acest indicator trebuie să vedem cum îl ajustăm ca să vedem cum validăm jalonul și să îl cuprindem în cererea numărul patru. Nu știu să vă ofer un procent. Din experiența pe care o am cu pensiile speciale, ori de câte ori am prezentat măsuri care sunt bune pe fond, să zicem un impact de 0,01% din PIB este socotit de Comisie un impact nesemnificativ și trebuie să ne gândim de pe acum. De la 0,3 la 0,5% din PIB este o măsură care poate fi luată în considerare de Comisie, dar e posibil să ne ceară un ansamblu de măsuri cărora să le simulăm impactul financiar în PIB și în felul acesta să facem dovada caracterului de sustenabilitate”, a mai spus ministrul.
Budăi: „Tăierea salariilor bugetarilor e exclusă”
Marius Budăi, ministrul Muncii, a declarat ieri la Antena 3 că tăierea salariilor bugetarilor „e exclusă din punctul de vedere al PSD”. El a reacționat astfel la ideea lansată de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care spusese că pentru acoperirea deficitului bugetar coaliția de guvernare trebuie să decidă între tăieri de salarii, reducerea numărului de bugetari sau creșterea impozitelor.
„Discuția aceasta despre tăieri de salarii nu a avut loc în coaliție. Iar dacă colegii vor veni cu această propunere, ne vom despărți la nivel de idee”, a mai spus Budăi.
Ciucă mizează pe „chibzuirea bugetului”
Premierul Nicolae Ciucă, preşedinte al PNL, a declarat ieri la Focşani că la acest moment Guvernul discută orice opţiune pentru „chibzuirea bugetului”, mai puţin tăieri de salarii sau renunţarea la investiţii.
„Am dat sarcină în Guvern ca orice opţiune să fie discutată, mai puţin cea de salarii şi cea de investiţii. Ca atare, chibzuirea bugetului mi se pare normală”, a declarat Nicolae Ciucă.
El a adăugat că în 2022 economia şi bugetul de stat au înregistrat o evoluţie pozitivă, bazată pe creşteri nominale substanţiale, cu investiţii străine şi o rată de absorbţie a fondurilor europene record, însă în acest an atât România, cât şi celelalte ţări de pe continent resimt consecinţele nefaste ale războiului din Ucraina, inflaţiei şi problemelor logistice create pe lanţurile de aprovizionare.
Premierul a susţinut că Guvernul nu are în vederea noi creşteri de taxe în perioada următoare, ci mai degrabă o mai bună colectare a taxelor. Totodată, şeful Guvernului a menţionat că guvernanţii au responsabilitatea faţă de români şi nu se poate să vină să îi înspăimânte cu privire la pierderea locurilor de muncă sau reducerea salariilor, iar în acest sens a cerut miniştrilor ca până miercuri, 12 aprilie, să îi prezinte propuneri de scădere a cheltuielilor.