Economia Botoşaniului merge aşa de prost încât, dacă în toată ţara ar fi la fel, România ar avea nevoie de 100 de judeţe pentru a se descurca măcar ca în prezent.
O analiză aprofundată a economiei României şi a ponderii fiecărui judeţ la Produsul Intern Brut (PIB) sau la Valoarea Adăugată Brută (VAB), realizată de „CursDeGuvernare” ne plasează în coada listei la toate capitolele, Botoşaniul fiind de fapt oaia neagră a economiei naţionale şi europene. Astfel, într-o ţară în care economia nu străluceşte deloc, noi reuşim să fim codaşii codaşilor la tot ce înseamnă ocuparea populaţiei, productivitate sau ponderea industriei în economie.
În schimb, judeţul nostru este printre cele în care comerţul, nu producţia, deţine ponderea în economie şi, mai grav, în care statul şi administraţia publică depăşesc ponderea industriei sau a comerţului, adică fără angajaţii de la stat şi firmele care ne vând mărfuri aduse din occident judeţul nostru s-ar putea închide.
Analiza detaliată a celor de la „CursDeGuvernare” arată că, în 12 județe din România, ponderea comerțului în economia locală era la nivelul anului 2019 (pentru care există cele mai recente date), mai mare decât cea a industriei. Este vorba despre Ilfov, Caraș-Severin, Neamț, Hunedoara, Bacău, Suceava, Botoșani, Mehedinți, București, Iași, Ialomița și Giurgiu, cu specificaţia că, în timp ce alte judeţe din top au şi alte ramuri dezvoltate, la noi doar comerţul mai mişcă economia.
Economie dominată de stat
În plus, Botoşaniul figurează printre cele şapte județe din România în care ponderea „statului” în economie era în 2019 mai mare decât cea a industriei. Mai grav, judeţul nostru este printre cele cinci din ţară (respectiv Giurgiu, Vaslui, Iași, Mehedinți și Botoșani) în care administrația publică, învățământul și sănătatea generează cea mai mare valoare adăugată brută (VAB) dintre toate ramurile prezente la nivel județean.
Deloc surprinzător, Botoşani este în topul naţional al judeţelor în care agricultura are o pondere importantă în VAB (aceasta fiind de fapt o „ştampilă” a judeţelor sărace), fiind pe locul 6 (după Călăraşi, Giurgiu, Brăila, Teleorman şi Ialomiţa), însă procentul de 11,8% din 2019 a scăzut faţă de cel din 2015 cu 2,1%, atunci fiind de 13,9%.
Mai mult decât atât, judeţul Botoşani este pe locul trei la nivel naţional între cele în care statul este principalul jucător în economie, depăşind şi industria, dar şi comerţul. Şi, ca „cireaşă de pe tort”, în judeţul Botoşani ponderea administraţiei publice şi a sectorului învăţământului în VAB este în creştere semnificativă în perioada de cinci ani analizată (+6,4%), fiind de 24,1% în 2019, şi de 17,8% în 2015.
Nu contăm în calculele naţionale
Situaţia jalnică în ce priveşte „personalitatea economică” a judeţului Botoşani raportat la tabloul economiei naţionale se reflectă şi în contribuţia insignifiantă a judeţului în economia României, dar şi în situaţia pieţei muncii la nivel local.
Astfel, Botoşaniul este printre judeţele în care ponderea economiei în PIB-ul naţional este sub 2% (noi contribuind de fapt cu 1% la PIB-ul naţional), ceea ce înseamnă că, dacă lucrurile ar merge în toată ţara ca la Botoşani, România ar avea nevoie de 100 de judeţe pentru a se descurca măcar ca în prezent. După noi mai sunt doar judeţele Vaslui, Ialomiţa, Giurgiu, Sălaj, Tulcea şi Mehedinţi, iar situaţia arată că fiecare botoşănean produce, în medie, jumătate faţă de media naţională.
În privinţa populaţiei ocupate, Botoşaniul dă 1,1% dintre salariaţii existenţi la nivel naţional, iar, ca nivel de salarizare aceştia câştigă aproximativ 75% din media naţională, şi aproape la jumătate faţă de un bucureştean sau un clujean.
Probleme şi la nivel central
Datele din analiza cursdeguvernare.ro arată că şi la nivel naţional se observă o tendință descendentă a industriei în VAB.
În schimb, în timp ce în unele judeţe se observă o tendinţă de revigorare e economiei prin dezvoltarea puternică a anumitor sectoare (IT la Iaşi şi Cluj, construcţii la Bacău, sau HoReCa la Constanţa, la Botoşani nu se schimbă nimic, decât faptul că sporeşte puterea statului în economie).
Analiza se bazează pe datele transmise de Institutul Național de Statistică (INS) şi folosește datele definitive privind crearea PIB din 2019, însă un lucru e cert: nimic nu s-a schimbat, în ultimii 3 ani, în ceea ce privește identitatea economică a județelor României: adică cine, din ce produce partea sa de PIB.
Valoarea Adăugată Brută (VAB) este o componentă importantă a PIB-ului și se măsoară ca diferență dintre valoarea bunurilor și serviciilor produse și consumul intermediar, reprezentând deci valoarea nou creată în procesul de producție. PIB-ul se calculează ca suma dintre VAB și impozitele nete pe produs, unde acestea din urmă reprezintă diferența dintre impozitele și taxele colectate și subvențiile acordate de stat. În medie, VAB reprezintă între 80 și 90% din PIB.
